Jocul teoriilor: ciclul economic real
Videoclipul nu pornește? Urmărește-l direct pe YouTube.
Al treilea concurent din competiția teoriilor se numește teoria ciclului economic real. Aici „real” înseamnă ce ține de producție, de bunuri și de tehnologie, prin opoziție cu ce ține de bani. Pentru această școală, recesiunile nu pornesc în primul rând de la bani sau de la banca centrală. Pornesc de la șocuri negative de ofertă, care lovesc direct capacitatea economiei de a produce.
Versiunea modernă a teoriei le datorează mult lui Finn Kydland și Edward Prescott, laureați ai Premiului Nobel pentru economie în 2004. În forma ei cea mai pură, recesiunea nu e o defecțiune a pieței. Este reacția oamenilor și a firmelor la faptul că, pentru o vreme, economia poate produce mai puțin.
Teoria are un avantaj important: se potrivește cu cele mai multe crize din istoria omenirii, cele dinainte de industrializare. Luați un sat de acum câteva secole, în care, să zicem, 80 la sută din tot ce se produce vine de pe câmp. Ce îl poate arunca în recesiune? Un an fără ploaie. Recolta e slabă, aproape toată economia produce mai puțin, iar oamenii au mai puțin de mâncare. Aceasta este forma cea mai simplă a unui ciclu economic real.
Economiile moderne sunt mai diversificate, iar teoria trebuie adaptată. România oferă o comparație bună. În 2007, o secetă severă a lovit mare parte din țară. Valoarea adăugată în agricultură a scăzut, în termeni reali, cu peste un sfert. Totuși, PIB-ul a crescut în acel an cu peste 7 la sută, pentru că agricultura producea doar în jur de 9 la sută din valoarea adăugată. Același șoc care altădată aducea foamete a devenit problema unui singur sector.
Într-o economie modernă, un șoc real tipic vine din energie. În octombrie 1973, țările arabe exportatoare de petrol au impus un embargo, iar prețul petrolului a crescut de la 2,90 la 11,65 dolari pe baril până în ianuarie 1974, adică de circa patru ori. Petrolul intră în zboruri, în mașini, în îngrășăminte, în ambalaje. Costurile cresc, se produce mai puțin, se angajează mai puțin, iar veniturile scad. Apoi șocul se propagă și spre ramuri care nu folosesc direct petrol.
Europa a trăit recent o versiune a acestui șoc. În 2022, prețurile energiei pentru consumatori au crescut cu aproape 37 la sută în zona euro și cu aproape 32 la sută în România. Pandemia din 2020 a avut și ea o puternică latură reală: fabrici închise, lanțuri de aprovizionare rupte, oameni care nu puteau merge la muncă. PIB-ul real al României a scăzut atunci cu 3,6 la sută. Chiar și politicile publice pot funcționa ca un șoc real: regulile schimbate des și imprevizibil cresc riscul și descurajează investițiile.
Pe grafic, ciclul real arată simplu. Oferta agregată pe termen lung se deplasează spre stânga. Cu cifre inventate, creșterea coboară de la 3 la minus 1 la sută, iar inflația urcă de la 2 la 6 la sută. Pe termen mediu, efectele se propagă: veniturile mai mici reduc cheltuielile, iar cererea agregată se poate deplasa și ea spre stânga, adâncind problema. Evenimentul de bază rămâne însă deplasarea ofertei.
Ce remedii propune teoria? Mai întâi, prevenția. Dacă riscul e scumpirea petrolului, merită investit din timp în alte surse de energie. Dacă riscul e seceta, contează irigațiile. Apoi, flexibilitatea: o economie în care prețurile, salariile și capitalul se mută repede spre noi utilizări se ajustează mai ușor. Stimularea cererii nu reface capacitatea pierdută și riscă să aducă doar inflație.
Teoria are și două obiecții importante. Prima: nu explică toate ciclurile. Multe recesiuni țin de politica monetară, de bănci și de credit, nu de partea de ofertă. A doua: nu explică ușor de ce crește atât de mult șomajul. Dacă productivitatea scade, de ce nu acceptă oamenii salarii mai mici și rămân angajați? Susținătorii teoriei răspund că o parte din scădere ține de alegerea oamenilor de a munci mai puțin când munca e temporar mai puțin productivă. Mulți economiști consideră însă că asta nu ajunge, iar teoria are nevoie de ajutorul altor explicații, cum sunt salariile rigide.
Pe scurt, teoria ciclului economic real explică foarte bine multe episoade, de la secete la șocuri energetice, dar lasă altele fără răspuns. În lecția următoare, școala austriacă spune o poveste cu totul diferită: un boom construit pe credit ieftin.
Testează-ți cunoștințele: Jocul teoriilor: ciclul economic real (6 întrebări)