Exercițiu rezolvat: costurile inflației
Videoclipul nu pornește? Urmărește-l direct pe YouTube.
În acest exercițiu calculăm, cu cifre concrete, cine câștigă și cine pierde când inflația iese altfel decât se aștepta lumea. Ne trebuie o singură unealtă, pe care o știți din lecția despre eșecul intermedierii financiare: rata reală a dobânzii este, aproximativ, rata nominală minus rata inflației.
Formula aceasta e o aproximare, foarte bună când ratele sunt mici. Când vrem precizie, împărțim suma în lei la unu plus inflația și aflăm cât valorează ea în prețurile de la început. Vom folosi ambele metode.
Iată enunțul. Toate cifrele sunt inventate și rotunde, ca să fie ușor de urmărit. Avem un deponent, o debitoare și o pensionară. Avem și un impozit pe dobânzi de 20 la sută. Cota e aleasă pentru calcul, nu este cea din legislația României.
Pasul unu: cazul în care inflația iese exact 4 la sută. Mihai câștigă în termeni reali 7 minus 4, adică 3 la sută. Ioana plătește în termeni reali 9 minus 4, adică 5 la sută. Exact asta au negociat. Nimeni nu a fost păcălit.
Pasul doi: inflația iese 12 la sută. La sfârșitul anului, Mihai are 21.400 de lei. Împărțim la 1,12 și obținem aproximativ 19.107 lei în prețurile din ianuarie. A pornit cu 20.000. A pierdut deci, în putere de cumpărare, aproape 900 de lei, cam 4,5 la sută. Formula aproximativă dă minus 5 la sută. Semnul și ordinul de mărime sunt aceleași.
Pasul trei, Ioana. Ea returnează 109.000 de lei. În prețurile din ianuarie, asta înseamnă aproximativ 97.321 de lei. Ioana a dat înapoi mai puțin, în termeni reali, decât a primit. Dacă inflația ar fi ieșit 4 la sută, ar fi returnat echivalentul a aproximativ 104.808 lei. Diferența, de circa 7.500 de lei în puterea de cumpărare din ianuarie, a trecut de la bancă la ea. Nimeni nu a muncit mai mult. Avuția s-a mutat doar pentru că inflația a ieșit altfel decât se aștepta.
Pasul patru, doamna Elena. Pensia ei rămâne 3.000 de lei pe lună tot anul. În decembrie, cu prețurile cu 12 la sută mai mari, ea cumpără cam cât cumpărau 2.679 de lei în ianuarie. E o pierdere de aproape 11 la sută. Elena se aștepta la o eroziune de aproape 4 la sută, până la următoarea indexare. Surpriza i-a luat aproape 7 puncte în plus. Pensionara nu a semnat niciun contract riscant, dar a pierdut pentru că venitul ei este fixat în lei.
Pasul cinci: impozitul. Mihai primește 1.400 de lei dobândă. Statul ia 20 la sută, adică 280 de lei, iar lui îi rămân 1.120, adică 5,6 la sută. În cazul A, randamentul real după impozit e 5,6 minus 4, adică 1,6 la sută. În cazul B devine minus 6,4 la sută.
Pasul șase, o variantă care surprinde. Să zicem că toată lumea se aștepta la 12 la sută, iar banca oferea 15 la sută, ca să păstreze un câștig real de 3 la sută. Nicio surpriză. Dar impozitul se aplică pe toată dobânda nominală, inclusiv pe partea care doar compensează inflația. După impozit rămân 12 la sută. Minus inflația de 12, randamentul real e zero. Chiar anticipată, o inflație ridicată, combinată cu impozitarea dobânzilor nominale, descurajează economisirea.
Ce reținem? Inflația neanticipată mută avere de la creditori și deponenți către debitori, iar cei cu venit fix în lei pierd și ei. Iar când economisirea nu mai merită, oamenii cheltuiesc banii cât mai repede. Banii circulă mai iute, viteza de circulație crește, iar teoria cantitativă ne spune că prețurile vor urca și mai mult.
Vă las o problemă de lucru. Inflația anticipată este 40 la sută, dobânda nominală 45 la sută, iar impozitul tot 20 la sută. Calculați rata reală după impozit și gândiți-vă ce ați face cu economiile voastre.
Testează-ți cunoștințele: Exercițiu rezolvat: costurile inflației (6 întrebări)