Inflația de-a lungul vremii: ce ați face?
Videoclipul nu pornește? Urmărește-l direct pe YouTube.
Teoria despre inflație se învață mai ușor când o puneți la încercare. Așa că astăzi vă propun un exercițiu. Vă duc în trei momente din istorie și, în fiecare, vă pun în fața unei decizii cu bani. Opriți-vă puțin și alegeți. Apoi vedem ce s-a întâmplat.
Primul popas: Statele Unite, anul 1929. Sunteți fermier și vreți să vă împrumutați o sută de dolari ca să cumpărați utilaje. Prețurile au fost destul de stabile în ultimii ani. Dobânda vi se pare rezonabilă. Semnați?
Privind înapoi, mai bine nu. Urmează Marea Depresiune, iar prețurile încep să scadă de la an la an. Aceasta este deflația: fiecare dolar cumpără tot mai mult. Între 1929 și 1932, nivelul prețurilor coboară cu aproximativ 20 la sută. Cei o sută de dolari datorați au acum puterea de cumpărare a circa 126 de dolari din 1929. Iar prețul recoltei voastre a scăzut și el, deci rata e tot mai greu de plătit. Deflația îi lovește pe debitori.
Al doilea popas: Venezuela, anul 2013. În anul anterior, prețurile crescuseră cu aproximativ 20 la sută. Aveți economii de o mie de bolívari, moneda țării. Îi păstrați așa, sau plătiți comisioane mari ca să-i mutați într-o monedă străină?
Plătiți comisioanele. Inflația accelerează, iar după un singur an cei o mie de bolívari mai cumpără cât cumpărau aproximativ 700 la început. Apoi urmează hiperinflația. Până la sfârșitul lui 2018, economiile ținute în bolívari nu mai valorează practic nimic. Bancnotele ajunseseră atât de ieftine încât unii le împleteau în poșete și obiecte de artizanat, care se vindeau mai bine decât banii din care erau făcute.
Al treilea popas e foarte aproape de noi: decembrie 2021. Aveți un apartament în Cluj și îl închiriați pe doi ani, cu o chirie fixă de 2.500 de lei pe lună. Cifra este inventată. Inflația a fost moderată în ultimii ani. Vă mai bateți capul să cereți în contract o clauză care să indexeze chiria cu inflația?
Da, cereți-o. Din 2022, prețurile o iau la goană în toată Europa. În zona euro, prețurile de consum cresc în 2022, de la un decembrie la altul, cu 9,2 la sută. În România, cu 16,4 la sută în 2022, apoi cu 6,6 la sută în 2023.
Să facem socoteala. În doi ani, prețurile din România cresc cu aproximativ 24 la sută. Chiria voastră de 2.500 de lei mai cumpără, la sfârșitul lui 2023, cam cât cumpărau 2.015 lei la semnarea contractului. Ați pierdut aproape o cincime din venitul real. Chiriașul, în schimb, a câștigat exact cât ați pierdut voi. Plătește aceeași sumă, în lei care valorează tot mai puțin. La fel au pățit toți cei care primeau în acei ani o sumă fixă în lei, neindexată.
Ce învățăm din cele trei călătorii? Când nimeni nu anticipează inflația sau deflația, ele mută avere de la unii la alții. Deflația îi apasă pe debitori. Inflația îi lovește pe creditori, pe cei care economisesc în moneda națională și pe cei cu venituri fixe. Nu putem ghici viitorul, dar putem să ne apărăm: dobânzi care țin pasul cu inflația, clauze de indexare și, când moneda se prăbușește, alte forme de economisire.
Testează-ți cunoștințele: Inflația de-a lungul vremii: ce ați face? (6 întrebări)