Definirea ratei șomajului
Videoclipul nu pornește? Urmărește-l direct pe YouTube.
Rata șomajului este unul dintre cele mai urmărite numere din economie. Crește în recesiuni și scade în perioadele de expansiune, dar nu ajunge niciodată la zero. Chiar și când economia merge foarte bine, unele firme se închid, altele se deschid, iar oamenii își schimbă locul de muncă. Despre aceste motive vorbim în lecțiile următoare.
În România, în ultimii zece ani, rata șomajului a coborât de la peste 8 la sută la mai puțin de 5 la sută înainte de pandemie, apoi a urcat din nou. Dar ce înseamnă, exact, să fii șomer?
Cine are un loc de muncă este o persoană ocupată. Dar nu oricine nu are un loc de muncă este șomer. Un copil de șase ani nu lucrează, dar nu este șomer. Nici o pensionară, nici un student care nu își caută de lucru. Pentru statistică, ei se află în afara forței de muncă.
Definiția folosită în România și în toată Uniunea Europeană vine de la Biroul Internațional al Muncii, pe scurt BIM. Este șomeră o persoană între 15 și 74 de ani care îndeplinește trei condiții. Nu a lucrat în săptămâna de referință. A căutat activ un loc de muncă în ultimele patru săptămâni. Și poate începe lucrul în cel mult două săptămâni. Cea mai importantă este căutarea activă: ați trimis un CV, ați mers la un interviu, ați răspuns la un anunț.
Ocupații și șomerii formează împreună populația activă, numită și forța de muncă. Rata șomajului este numărul șomerilor împărțit la populația activă. Observați că la numitor nu stă întreaga populație, ci doar cei care lucrează sau își caută de lucru.
Cine adună aceste date? Institutul Național de Statistică realizează din 1996 o anchetă trimestrială în gospodării, numită AMIGO, după criteriile BIM. Operatorii întreabă fiecare persoană dacă a lucrat, dacă și-a căutat de lucru și dacă ar putea începe imediat. Pentru că regulile sunt aceleași în toată Uniunea, rezultatele se pot compara direct cu cele din Germania sau din Spania.
Să facem un calcul cu cifre inventate. Un oraș are 100.000 de locuitori între 15 și 74 de ani. Dintre ei, 60.000 lucrează, 4.000 își caută activ de lucru, iar ceilalți 36.000 sunt elevi, studenți, pensionari sau persoane care nu caută. Populația activă este 60.000 plus 4.000, adică 64.000. Împărțim 4.000 la 64.000 și obținem 6,25 la sută.
Formula funcționează și invers: dacă știți populația activă și rata șomajului, aflați numărul de șomeri. În 2025, România avea o populație activă de aproximativ 8,2 milioane de oameni, iar rata șomajului BIM a fost de 6,1 la sută. Asta înseamnă cam 500.000 de șomeri. Rata a fost foarte aproape de media Uniunii, de 6 la sută.
Așadar, a fi șomer nu înseamnă doar a nu avea un loc de muncă, ci a nu avea unul și a-l căuta activ. Tocmai această condiție este criticată des. Nu cumva rata oficială îi ascunde pe unii dintre cei fără slujbă? Despre asta vorbim în lecția următoare.
Testează-ți cunoștințele: Definirea ratei șomajului (6 întrebări)