Puteți bate piața?
Videoclipul nu pornește? Urmărește-l direct pe YouTube.
În lecția trecută am văzut că nici administratorii profesioniști de fonduri nu reușesc, în medie, să depășească piața. De vină nu e lipsa de inteligență. Oamenii din acest domeniu sunt, de regulă, foarte bine pregătiți. Explicația ține de piață: prețurile absorb foarte repede informația disponibilă. De aici vine a doua regulă.
Să pornim de la un sfat de investiții care sună foarte convingător. Populația României îmbătrânește. Vârsta mediană a urcat de la circa 35 de ani în 2004 la circa 44 de ani în 2025. Peste câteva decenii vor fi mult mai mulți pensionari decât azi. Concluzia pare evidentă: cumpărați de acum acțiuni ale firmelor care vor vinde vârstnicilor, cum ar fi clinici, cămine, producători de medicamente sau de ochelari.
Sună rezonabil, nu? Ca demografie, este corect. Ca sfat de investiții, însă, nu vă aduce nimic. Faptul că populația îmbătrânește nu e un secret. Apare în statistici oficiale, în presă, în rapoartele oricărei bănci. Iar ce știe toată lumea este deja inclus în prețul acțiunilor.
Să zicem că urmați sfatul și cumpărați acțiuni ale unei firme fictive de clinici pentru vârstnici. Ca să cumpărați, aveți nevoie de cineva dispus să vândă. Gândiți-vă la omul acela. Credeți că el nu citește statisticile despre îmbătrânire? Le citește la fel de bine ca voi. Dacă vestea ar fi fost o ocazie de câștig sigur, cumpărătorii ar fi urcat de mult prețul, până când ocazia ar fi dispărut.
Așadar, nu vă așteptați la profituri peste medie din informații publice. Înainte de orice tranzacție, puneți-vă o întrebare simplă: ce știe cel de vizavi și eu nu știu? Dacă singurul vostru argument este că el s-ar înșela, e un argument slab. De cele mai multe ori, el are aceleași informații ca voi, poate chiar mai multe.
Pe această idee se sprijină ipoteza piețelor eficiente, în engleză efficient markets hypothesis. Ea spune că prețurile activelor financiare, cum sunt acțiunile și obligațiunile, reflectă toată informația disponibilă public. Consecința practică: dacă investiți folosind doar această informație, nu veți obține sistematic, an de an, un randament mai mare decât al pieței. Motivul este că, de o parte și de alta a fiecărei tranzacții, informația e cam aceeași. Dacă prețul de azi încorporează deja tot ce se știe, nimic din ce știți nu vă spune dacă acțiunea va face mai bine sau mai rău decât piața. Șansele sunt cam egale.
De aceea Malkiel și-a intitulat cartea „Mersul aleator pe Wall Street”. Economiștii descriu evoluția prețurilor cu modele matematice înrudite cu cele prin care Einstein a explicat, în 1905, mișcarea browniană. E vorba de mișcarea dezordonată a unor particule minuscule, împinse din toate părțile de molecule. De ce sunt randamentele atât de greu de prezis? Pentru că prețul se mișcă doar la vești noi. Ce se știa ieri e deja inclus. Iar o veste cu adevărat nouă nu poate fi anticipată, altfel n-ar mai fi nouă.
Și dacă aveți un pont proaspăt, încă necunoscut? Nici atunci nu e ușor. Informația nouă ajunge în prețuri uimitor de repede. Un exemplu clasic vine din 1986.
Pe 28 ianuarie 1986, la ora 11:39, naveta spațială americană Challenger a explodat la scurt timp după decolare, iar întregul echipaj a murit. După opt minute, vestea a apărut pe fluxul de știri pentru investitori. Pe atunci, informația circula încă destul de încet. Acțiunile marilor companii care construiseră părți ale navetei au scăzut imediat. Lockheed, Rockwell și Martin Marietta au pierdut în acea zi în jur de 2 până la 3 la sută. Morton Thiokol a pierdut aproape 12 la sută.
Comisia oficială de anchetă și-a prezentat concluziile abia în iunie. Cauza fuseseră garniturile de etanșare ale rachetelor laterale, produse chiar de Morton Thiokol. Piața ajunsese la același răspuns în câteva ore, înainte să înceapă vreo anchetă. Cum a fost posibil? Inginerii, furnizorii și analiștii care cunoșteau bine rachetele au tras propriile concluzii. Unii au vândut, alții au dat vestea mai departe. Prin vânzările lor, informația a intrat în preț, iar noul preț, mai mic, spunea tuturor că firma valorează acum mai puțin. Astăzi, prețurile reacționează nu în ore, ci în fracțiuni de secundă.
Încă o nuanță înainte să încheiem. Prețurile acțiunilor nu fac un mers aleator pur. Fac un mers aleator cu o pantă ascendentă. Pe termen lung, investitorii pot spera, în medie, să câștige. Ce rămâne greu de prezis este altceva: dacă voi veți câștiga mai mult sau mai puțin decât piața în ansamblu.
Așadar, a doua regulă: nu vă așteptați să bateți piața, nici cu informații publice, nici cu un pont. Și atunci, cum ar trebui să investiți? La asta răspundem în lecția următoare.
Testează-ți cunoștințele: Puteți bate piața? (6 întrebări)