Ideile sunt mai puternice decât crizele
Videoclipul nu pornește? Urmărește-l direct pe YouTube.
Când auziți că o altă țară se îmbogățește repede, ce simțiți? Mulți oameni simt neliniște. Dacă ei câștigă, poate noi pierdem. În această lecție vă propun să priviți altfel. Datorită unei proprietăți simple a ideilor, prosperitatea altora poate fi o veste foarte bună pentru noi.
Știți deja că ideile sunt nonrivale. O pâine o mănâncă un singur om. O metodă mai bună de a coace pâinea o pot folosi toți brutarii din lume deodată. De aici urmează ceva important: un medicament descoperit la Shanghai vindecă și pacienți din Iași, iar un algoritm scris la Bangalore face mai bune și aplicațiile folosite la Cluj. Când cineva, oriunde, produce o idee bună, putem câștiga cu toții.
O bună parte din secolul trecut a fost o epocă a zidurilor. În anii Marii Depresiuni, țările au ridicat tarife vamale. După război, Cortina de Fier a împărțit Europa, iar oamenii și informațiile treceau greu dintr-o parte în alta. România a trăit această izolare din plin. Spre sfârșitul secolului, multe dintre ziduri au căzut, iar comerțul și internetul au legat din nou lumea.
Gândiți-vă acum cine produce ideile. Multă vreme, aproape toate inovațiile au venit dintr-un grup mic de țări bogate. Restul lumii avea la fel de mulți oameni talentați, dar prea săraci, prea puțin educați sau prea izolați ca să inventeze pentru piața mondială. Un geniu care își petrece viața arând cu plugul tras de bou nu va descoperi un vaccin.
China și India au, fiecare, aproape un miliard și jumătate de locuitori. Dacă doar o mică parte dintre ei devin cercetători, ingineri sau antreprenori, numărul de minți care lucrează la problemele omenirii crește enorm. Și asta se întâmplă deja. În China, în anul 2000, erau aproximativ 550 de cercetători la un milion de locuitori. În 2023 erau aproximativ 2.100, de aproape patru ori mai mulți.
Ca să producă idei, oamenii trebuie mai întâi să scape de sărăcie. Și aici veștile sunt bune. În 1990, aproximativ 43 la sută din populația lumii trăia cu mai puțin de 3 dolari pe zi, la prețuri ajustate după puterea de cumpărare. În 2024, ponderea scăzuse la aproximativ 10 la sută. Un copil care nu mai muncește pe câmp merge la școală. Un absolvent poate deveni chimist, programator sau medic. Fiecare este încă o minte care poate rezolva o problemă comună.
Al doilea mecanism este comerțul. O idee nouă costă mult să fie produsă, dar puțin să fie folosită încă o dată. Cu cât piața e mai mare, cu atât mai mulți clienți împart costul descoperirii. Când alte țări se îmbogățesc, ele devin și cumpărători. Un laborator european care lucrează la un medicament contra cancerului îl poate vinde unui număr mult mai mare de pacienți. Cercetarea devine mai profitabilă, deci se investește mai mult în ea.
Comerțul înmulțește, așadar, ideile pe două căi. Aduce mai mulți oameni în rândul celor care inventează și mai mulți clienți pentru fiecare invenție. Barierele comerciale fac exact opusul. Ele micșorează piața și, odată cu ea, răsplata pentru cei care inovează.
Pentru o țară de aproximativ 19 milioane de locuitori, cum este România, logica e și mai limpede. Oricât de buni ar fi cercetătorii noștri, cele mai multe idei pe care le folosim zilnic vin din afară. Fiecare cercetător nou din Asia, din America sau din restul Europei lucrează, într-un fel, și pentru noi. Iar ideile noastre au acces la o piață tot mai mare.
Iată de ce ideile pot fi mai puternice decât crizele. În martie 2020, Organizația Mondială a Sănătății a declarat pandemia de COVID-19. În decembrie același an, Agenția Europeană pentru Medicamente recomanda deja primul vaccin pentru autorizare în Uniunea Europeană. Era un vaccin pe bază de ARN mesager, o tehnologie construită pe decenii de cercetare. Una dintre laureatele Premiului Nobel din 2023 pentru această descoperire s-a născut în Ungaria și și-a făcut o mare parte din carieră în Statele Unite. Ideea a trecut granițe, iar beneficiul a ajuns la toată lumea.
Asta nu înseamnă că problemele dispar de la sine. Pandemiile, schimbările climatice sau îmbătrânirea populației sunt reale. Dar numărul de oameni care pot lucra la soluții crește mai repede ca oricând. Un optimism rațional nu ignoră pericolele. Observă doar că avem mai multe minți, mai bine conectate, care se ocupă de ele.
Așadar, data viitoare când auziți că o altă țară a crescut repede, gândiți-vă și la partea bună: mai mulți cercetători, mai mulți clienți, mai multe idei. În lecția următoare punem toate aceste ingrediente într-o singură formulă: ecuația ideilor.
Testează-ți cunoștințele: Ideile sunt mai puternice decât crizele (6 întrebări)