Economia ideilor
Videoclipul nu pornește? Urmărește-l direct pe YouTube.
Am văzut că acumularea de capital aduce creștere rapidă cât timp o țară recuperează decalajul, dar își pierde forța pe măsură ce țara se îmbogățește. Țările de la frontiera tehnologică nu mai cresc construind încă o fabrică. Ele cresc prin idei noi și mai bune. Întrebarea firească este: cum obținem mai multe idei bune?
Luată separat, o idee bună pare o întâmplare. Poate vă vine în tramvai, la o plimbare sau în timp ce spălați vasele. Dar dacă privim o economie întreagă, imaginea se schimbă. Unele societăți produc idei noi an de an, altele aproape deloc. Diferența nu ține de noroc. Ideile apar mai des acolo unde instituțiile le dau oamenilor motive să le caute și să le pună în practică.
Să ne întoarcem în Anglia anului 1733. Un meșter pe nume John Kay obține un brevet pentru suveica zburătoare. Țesătorul nu mai trecea firul cu mâna, ci arunca suveica dintr-o parte în alta a războiului de țesut. Țesătura se făcea mult mai repede și mai ieftin. A fost una dintre invențiile care au pornit Revoluția industrială și au făcut hainele noi accesibile și oamenilor obișnuiți.
Și ce a câștigat Kay? În același an, țesătorii, speriați că își vor pierde munca, i-au cerut regelui să-i oprească invențiile. Fabricanții au folosit suveica, dar s-au asociat ca să nu-i plătească drepturile. Kay și-a cheltuit banii în procese care l-au costat mai mult decât i-au adus. În 1747 a plecat în Franța, unde a murit sărac. Dacă ați fi fost un tânăr meșter care a văzut toate astea, v-ați mai fi apucat de inventat?
Acum un contrast mai apropiat de noi: industria românească de software. O aplicație se scrie o singură dată, dar poate fi folosită de un client sau de un milion, fără ca programul să se consume. Ideile sunt nonrivale. Iar o idee nonrivală se vinde cel mai bine pe o piață mare.
În ultimele două decenii, la București, Cluj, Iași sau Timișoara au crescut firme care vând software în toată lumea. Unele au pornit cu câțiva programatori și au ajuns să atragă investitori internaționali. Una dintre ele, UiPath, înființată la București în 2005, a fost listată în 2021 la bursa din New York. Sectorul tehnologiei informației și comunicațiilor a urcat de la aproximativ 3 la sută din valoarea adăugată a României în 2010 la peste 4,5 la sută în 2023.
Diferența dintre Kay și acești antreprenori nu ține de talent. Ține de instituții și de stimulente. Inovatorii de azi își pot apăra munca prin contracte și legi, pot găsi finanțare și pot vinde pe o piață globală. Cine are o idee bună poate câștiga din ea, în loc să fie nevoit să fugă.
De aceea, astăzi, majoritatea ideilor noi sunt produse pentru profit. În Uniunea Europeană, în 2024, aproximativ două treimi din cheltuielile de cercetare și dezvoltare au fost făcute de firme. O idee luată separat poate fi noroc, dar fluxul de idei al unei societăți depinde de instituțiile ei.
În lecția următoare ne uităm la o instituție anume, brevetul, la alternativele lui și la tensiunea dintre a proteja o idee și a o lăsa să circule.
Testează-ți cunoștințele: Economia ideilor (6 întrebări)