Geografia și creșterea economică
Videoclipul nu pornește? Urmărește-l direct pe YouTube.
Faceți o listă scurtă cu marile orașe prospere ale Europei și uitați-vă unde sunt așezate. Veți găsi aproape mereu un fluviu sau o mare. Londra stă pe Tamisa, Hamburgul pe Elba, Viena și Budapesta pe Dunăre, New Yorkul la ocean. La noi, Galațiul, Brăila și Constanța au crescut ca orașe-port.
Dacă desenăm harta lumii după cât PIB se produce pe fiecare kilometru pătrat, tiparul sare în ochi. Producția se strânge pe coaste și de-a lungul râurilor navigabile. În interiorul continentelor, harta pălește.
De ce? Pentru că mărfurile se mută mult mai ieftin pe apă decât pe uscat. Adam Smith observa deja, în 1776, că apa scade costul comerțului și le deschide negustorilor piețe mai mari. Iar o piață mai mare răsplătește specializarea și inovația. Nu e de mirare că marile centre ale istoriei s-au ridicat pe țărmuri și pe fluvii.
Efectul se vede și azi: țările fără ieșire la mare sunt, în medie, mai sărace. Luați Africa, continentul cu cele mai multe țări sărace. Este uriașă, de aproximativ 30 de milioane de kilometri pătrați, adică de aproape trei ori cât Europa. Totuși, coasta ei e puțin crestată, iar Europa, mult mai mică, are o coastă mult mai lungă. Interiorul Africii e departe de mare și are puține râuri navigabile, așa că transportul e scump, iar creșterea pornește greu. Jumătate dintre țările în curs de dezvoltare fără ieșire la mare, după lista ONU, sunt africane. Contează și clima: în zonele tropicale, boli precum malaria slăbesc oamenii și le scurtează viața, iar asta lovește munca, școala și investițiile.
România a primit aici un dar al naturii. Dunărea leagă Europa Centrală de Marea Neagră, iar Canalul Dunăre-Marea Neagră o duce direct la Constanța, cel mai mare port de la Marea Neagră. Republica Moldova, în schimb, nu are ieșire la mare.
Ce reținem? Întâi, a nu avea ieșire la mare e ca o taxă vamală impusă de natură. Iar dacă o barieră naturală frânează creșterea, e greu de crezut că barierele vamale ridicate de guverne o ajută. Apoi, creșterea nu ține doar de politici: unele locuri au avut noroc. Dar cele două Corei au aceeași geografie și destine opuse. Geografia contează, însă de multe ori instituțiile cântăresc mai greu.
Testează-ți cunoștințele: Geografia și creșterea economică (5 întrebări)