Constrângerea bugetară

Videoclipul nu pornește? Urmărește-l direct pe YouTube.

Ca să înțelegem cum alegem, trebuie mai întâi să vedem din ce este făcută o decizie. Unele elemente depind de noi. Altele, nu. Prețurile, de exemplu, se formează în jurul nostru, fără ca cineva să le stabilească pentru noi personal.

Luați prețul unei cafele. În el se strâng o mulțime de lucruri: costul boabelor, vremea din țările unde crește cafeaua, prețul petrolului și al transportului, obiceiurile oamenilor, chiar și chiria pe care o plătește cafeneaua din centrul orașului. Nimeni nu adună toate aceste informații la un loc. Piața le comprimă, aproape invizibil, într-un singur număr: prețul cafelei.

La fel se întâmplă cu salariul vostru, care este prețul unei ore din munca voastră. Depinde, desigur, de voi: de abilitățile și de efortul vostru. Dar depinde și de lucruri pe care nu le controlați: cât de căutat este ceea ce știți să faceți, câți alții oferă aceleași servicii, cât de plăcută sau de neplăcută este munca.

În fiecare zi comparăm sute de bunuri și servicii. Ca să judecăm limpede, să simplificăm. Să presupunem că aveți un buget de 150 de lei pe săptămână și îl cheltuiți pe doar două lucruri: cafea și pizza. O cafea costă 15 lei, iar o pizza costă 30 de lei. Pizza este deci de două ori mai scumpă decât cafeaua.

Cu acești bani puteți cumpăra mai multe combinații. Să le punem pe un grafic. Pe axa orizontală, numărul de pizza pe săptămână. Pe axa verticală, numărul de cafele pe săptămână. Puteți lua 10 cafele și nicio pizza. Puteți lua 4 cafele și 3 pizza. Sau 2 cafele și 4 pizza. Sau 5 pizza și nicio cafea. Toate aceste combinații costă exact 150 de lei.

Dacă unim aceste puncte, obținem o linie dreaptă. Aceasta este constrângerea bugetară, sau linia bugetului. Ea cuprinde toate combinațiile de cafea și pizza pe care le puteți cumpăra cheltuind tot bugetul, la prețurile date.

Linia bugetului împarte graficul în două. Poate v-ar plăcea 6 pizza și 2 cafele. Sau 10 pizza și 4 cafele. Din păcate, prima combinație costă 210 lei, iar a doua 360 de lei. Ambele sunt deasupra liniei, deci nu vi le permiteți. În schimb, orice combinație de sub linie este accesibilă. De exemplu, 2 pizza și 3 cafele costă 105 lei. O puteți cumpăra și vă mai rămân bani.

Linia bugetului ne spune și altceva: în ce raport schimbă piața un bun pe altul. Pentru că o pizza costă cât două cafele, prețul relativ al unei pizza este de două cafele. Îl vedeți direct în panta liniei: pentru fiecare pizza în plus, coborâți cu două cafele. Strict vorbind, panta este minus 2. Semnul minus nu ne preocupă prea mult, dar ne amintește un lucru important: ca să aveți mai mult dintr-un bun, trebuie să renunțați la o parte din celălalt.

Dacă v-ați gândit la costul de oportunitate, aveți dreptate. Panta liniei bugetului este costul de oportunitate al unei pizza: cele două cafele la care renunțați ca să o obțineți.

Ce se întâmplă dacă vă crește bugetul? Să zicem că găsiți în buzunarul gecii de iarnă o bancnotă de 50 de lei și una de 10 lei. Acum aveți 210 lei pe săptămână. Puteți cumpăra până la 7 pizza, sau până la 14 cafele, sau orice combinație dintre ele care costă 210 lei, de exemplu 4 pizza și 6 cafele. Linia bugetului se deplasează spre exterior, paralel cu cea veche.

S-a schimbat însă compromisul? Nu. O pizza vă costă tot două cafele, pentru că prețurile au rămas aceleași. Venitul decide cât de departe de origine ajunge linia, dar prețurile pieței decid cât de înclinată este. O schimbare a venitului nu modifică prețul relativ al bunurilor.

Compromisul se schimbă abia atunci când se schimbă prețul relativ. Să revenim la bugetul de 150 de lei și să presupunem că, datorită unei vremi neobișnuit de bune în zonele de cultură, prețul cafelei scade de la 15 lei la 7,5 lei. Prețul pizzei rămâne 30 de lei. Acum o pizza costă cât patru cafele. Ca să mai mâncați o pizza, renunțați la patru cafele, nu la două.

Ce se întâmplă cu graficul? Dacă nu cumpărați deloc cafea, tot 5 pizza vă permiteți, pentru că prețul pizzei nu s-a schimbat. Capătul liniei de pe axa orizontală stă pe loc. Dar dacă dați toți banii pe cafea, puteți cumpăra acum 20 de cafele pe săptămână. Asta e foarte multă cafea! Linia bugetului se rotește spre exterior în jurul punctului de 5 pizza, iar panta ei devine minus 4. În panta mai abruptă vedeți prețul relativ mai mare al pizzei, măsurat în cafele.

Facem alegeri în fiecare zi. Venitul și prețurile ne arată ce ne putem permite. Dar mai există un element la fel de important: ce ne place, adică preferințele noastre. Despre ele vorbim în lecția următoare.


Testează-ți cunoștințele: Constrângerea bugetară (10 întrebări)