Ce sunt externalitățile pozitive?
Videoclipul nu pornește? Urmărește-l direct pe YouTube.
Până acum am vorbit despre externalitățile negative. Exemplul nostru a fost folosirea excesivă a antibioticelor, care favorizează apariția superbacteriilor. Acolo, terții suportă un cost pe care nu l-au ales. Acum întoarcem moneda pe cealaltă față.
O externalitate pozitivă apare atunci când un terț primește un beneficiu, nu un cost, dintr-o decizie sau dintr-o tranzacție la care nu participă. Un exemplu simplu: vecina de la parter plantează flori în fața blocului. Ea plătește florile și le udă, dar ne bucurăm cu toții de ele când intrăm în bloc.
Să luăm însă un exemplu mai important, din medicină. Ce intervenție medicală produce o externalitate pozitivă mare? Răspunsul e surprinzător de banal: vaccinul antigripal.
Când vă vaccinați împotriva gripei, nu vă protejați doar pe voi. Gripa se transmite foarte ușor. Dacă scad șansele să vă îmbolnăviți voi, scad și șansele să-i îmbolnăviți pe colegii de birou, pe bunici sau pe cei din autobuz. Ei au de câștigat chiar dacă nu s-au vaccinat.
Sună bine, nu? Și totuși, apare o problemă. Să ne amintim că surplusul social înseamnă valoarea netă totală creată pentru consumatori, producători și terți. La fel ca în cazul externalităților negative, o piață cu externalități pozitive nu maximizează surplusul social. De ce?
Cel care se vaccinează suportă toate costurile: își face programare la medicul de familie, își ia liber de la serviciu, suportă înțepătura și plătește, eventual, vaccinul. Suportă tot costul, dar primește doar o parte din beneficiu. Valoarea socială a vaccinului este mai mare decât valoarea lui privată. Rezultatul este că se fac prea puține vaccinări.
Să trecem la grafic. Pe axa orizontală avem numărul de vaccinări. Pe verticală avem prețuri, costuri și beneficii. Echilibrul pieței este, ca de obicei, la intersecția cererii cu oferta. Curba cererii arată cât prețuiește fiecare persoană vaccinul pentru sine. Când decid, oamenii își compară beneficiul personal cu costul. Puțini se gândesc la toți cei pe care îi protejează. Nu suntem cu toții altruiști desăvârșiți.
Dacă adunăm beneficiul extern la beneficiul privat, obținem curba beneficiului social. Ea arată valoarea vaccinului atât pentru cel vaccinat, cât și pentru cei din jurul lui. Distanța pe verticală dintre cerere și această curbă este beneficiul extern, adică externalitatea pozitivă.
Surplusul social este maxim acolo unde curba beneficiului social intersectează oferta. Cantitatea eficientă este mai mare decât cantitatea de echilibru. În acest sens spunem că piața produce prea puțin dintr-un bun cu externalități pozitive.
Uitați-vă la ultima vaccinare pe care o produce piața. Beneficiul ei privat, dat de cerere, este egal cu costul, dat de ofertă. Beneficiul social este însă mai mare, pentru că se află pe curba de deasupra.
De fapt, pentru toate vaccinările dintre cantitatea pieței și cantitatea eficientă, beneficiul social depășește costul. Societatea și-ar dori ca ele să aibă loc, dar piața nu le produce. Avem, din nou, o pierdere netă de bunăstare: câștiguri din schimb posibile, care nu se realizează.
O precizare: externalitățile pozitive există, dar sunt și un argument foarte comod. Aproape orice industrie care cere sprijin public spune că aduce beneficii întregii societăți. De aceea, beneficiul extern trebuie arătat, nu doar invocat.
Ce putem face, atunci, cu această pierdere? Un indiciu: în multe țări, vaccinul antigripal este oferit la preț redus sau chiar gratuit, cel puțin pentru anumite grupe. De ce? Despre asta vorbim în lecția următoare.
Testează-ți cunoștințele: Ce sunt externalitățile pozitive? (9 întrebări)