Plafoanele de preț: pierderea netă de bunăstare
Al patrulea efect al plafoanelor de preț poartă un nume tehnic: pierdere netă de bunăstare, în engleză deadweight loss. Lecția va fi scurtă, pentru că ideile vă sunt deja cunoscute.
Să ne amintim. Pe o piață liberă se realizează toate schimburile reciproc avantajoase. Altfel spus, piața liberă face ca suma dintre surplusul consumatorului și surplusul producătorului să fie cât mai mare. Atunci când o parte din aceste schimburi nu au loc, se pierde surplus. Pierderea aceasta este pierderea netă de bunăstare.
Regula de bază e simplă. Cât timp suma pe care un cumpărător e dispus să o plătească este mai mare decât suma pe care un vânzător e dispus să o accepte, există un schimb din care câștigă amândoi. Vom vedea că, sub un plafon de preț, multe dintre aceste schimburi nu mai au loc.
Iată graficul cu care lucrăm deja, cu cifrele ipotetice din lecția trecută: prețul controlat de 5 lei pe litru. Am notat penuria și valoarea timpului irosit la coadă. Acum ne interesează altceva. Pe piața liberă s-ar vinde cantitatea de echilibru. Sub plafon se vinde doar cantitatea oferită la 5 lei, care este mai mică.
Uitați-vă la unitățile dintre cantitatea oferită sub plafon și cantitatea de echilibru. Pentru fiecare dintre ele, cumpărătorii ar plăti mai mult decât le-ar trebui vânzătorilor ca să le vândă. Luați primul litru de după cantitatea oferită. Un cumpărător ar da pe el 9 lei. Un vânzător l-ar vinde cu 5 lei. Ar rămâne un câștig de 4 lei, de împărțit între ei.
Amândoi și-ar dori afacerea. Numai că, pentru a o face, prețul ar trebui să fie peste 5 lei, iar asta este ilegal. Așa că litrul acela nu se vinde.
Gândiți-vă ce înseamnă asta concret. Un șofer care trebuie să ajungă urgent la un client ar plăti bucuros mai mult pentru un plin. Un distribuitor ar aduce bucuros încă o cisternă, dacă ar putea cere un preț care să-i acopere costurile. Legea îi oprește pe amândoi. Iar din faptul că afacerea nu se face nu câștigă nimeni.
Toate schimburile dintre aceste două cantități ar avea loc pe o piață liberă și ar crea câștiguri din schimb. Sub plafon, ele dispar. Comparativ cu piața liberă, consumatorii pierd surplusul din zona A. Producătorii pierd surplusul din zona B. Împreună, A plus B reprezintă câștigurile din schimb pierdute.
Acestea sunt afacerile bune pentru ambele părți care nu se mai fac, doar pentru că legea le interzice. Așadar, plafoanele de preț reduc câștigurile din schimb și creează o pierdere netă de bunăstare. În lecția următoare trecem la ultimul efect, poate cel mai subtil: alocarea greșită a resurselor.
Testează-ți cunoștințele: Plafoanele de preț: pierderea netă de bunăstare (6 întrebări)