Istoricul vostru de credit
Videoclipul nu pornește? Urmărește-l direct pe YouTube.
Tudor merge la bancă să ceară un credit pentru o mașină. Consilierul îi cere buletinul, adeverința de venit și, după câteva minute, îi spune: „Avem o problemă. Apare o întârziere la un telefon cumpărat în rate acum trei ani.” Tudor uitase complet de acele două luni în care plătise mai târziu. Sistemul nu uitase.
Când cereți un credit, creditorul are o problemă de informație: nu știe dacă îi veți da banii înapoi. Voi știți mai multe despre voi decât el. Ca să reducă această asimetrie, băncile și IFN-urile își împărtășesc informații despre felul în care clienții și-au plătit creditele. În România, această bază de date este gestionată de Biroul de Credit.
Ce apare acolo? Creditele pe care le aveți sau le-ați avut: sumele, ratele, dacă ați plătit la timp sau cu întârziere. Conform practicii actuale, o întârziere ajunge de obicei să fie raportată după 30 de zile, iar înainte ar trebui să primiți o notificare. Este un lucru bun de știut: o notificare de acest fel e un semnal să plătiți imediat.
Cât timp rămâne o întârziere înscrisă? Conform practicii actuale, informațiile negative rămân patru ani după ce ați achitat restanța. Atenție: patru ani de la achitare, nu de la momentul întârzierii. Cu cât amânați plata, cu atât urma rămâne mai mult.
Pe baza acestor informații și a altora, creditorii folosesc modele de scoring: calcule statistice care estimează probabilitatea ca un client să plătească la timp. Un scor bun poate însemna un credit aprobat sau o dobândă mai mică. Un scor slab poate însemna refuz sau un preț mai mare. Nu e o pedeapsă morală, ci un preț pentru risc.
E bine să înțelegeți și de ce un astfel de sistem vă ajută, nu doar vă urmărește. Fără informații, creditorul ar trata toți clienții la fel, ca pe cei mai riscanți, și ar cere tuturor o dobândă mare. Istoricul de credit permite ca cine plătește corect să fie recunoscut și să plătească mai puțin. Este o soluție a pieței pentru o problemă de informație.
Aveți dreptul să vedeți ce scrie despre voi. Puteți cere gratuit raportul de la Biroul de Credit o dată pe an, online, prin aplicație sau prin email, cu o copie a actului de identitate. Dacă găsiți o greșeală, de exemplu un credit care nu e al vostru, puteți cere corectarea ei. Un credit pe care nu-l recunoașteți poate fi și semnul unui furt de identitate.
Cum construiți un istoric curat? În primul rând, plătiți la timp, chiar și sumele mici: o rată de telefon sau un card cu limită mică intră și ele în istoric. Apoi, nu luați mai multe credite decât puteți duce. Setați plăți automate pentru rate, ca o zi aglomerată să nu devină o întârziere. Iar dacă vedeți că nu puteți plăti, vorbiți cu creditorul înainte de scadență, nu după.
Un mit răspândit spune că „dacă ești la Biroul de Credit, ești pe lista neagră”. De fapt, acolo apar și creditele plătite corect. Un istoric pozitiv vă ajută, pentru că arată că sunteți un client de încredere. Paradoxal, cine n-a avut niciodată niciun credit are și el o mică problemă: creditorul nu are nicio informație despre el. Nu înseamnă că trebuie să vă îndatorați ca să aveți un istoric. Înseamnă doar că, atunci când luați primul credit, mic și bine ales, merită să-l plătiți impecabil.
Regula de reținut: plătiți la timp, inclusiv sumele mici, pentru că istoricul vă urmează ani de zile.
Exercițiul de azi: cereți-vă raportul gratuit de la Biroul de Credit. Când îl primiți, verificați fiecare linie: creditul e al vostru, sumele sunt corecte, apare vreo întârziere? Dacă nu ați avut niciodată un credit, raportul va fi gol, și e bine să știți și asta.
În lecția următoare vorbim despre ce faceți atunci când datoriile scapă de sub control.
Testează-ți cunoștințele: Istoricul vostru de credit (6 întrebări)