Dobânda reală: inflația mănâncă economiile
Videoclipul nu pornește? Urmărește-l direct pe YouTube.
Irina a strâns 10.000 de lei și îi pune într-un depozit bancar pe un an. Banca îi promite o dobândă care sună bine. După un an, în cont are mai mulți lei decât a pus. Dar când merge la cumpărături, observă că lucrurile s-au scumpit și ele. Întrebarea corectă nu este „câți lei am în plus?”, ci „ce pot cumpăra în plus?”.
Aici intervine diferența dintre dobânda nominală și dobânda reală. Dobânda nominală este procentul scris în contract. Dobânda reală este cât crește de fapt puterea voastră de cumpărare, după ce scădeți inflația. Iar pentru economiile voastre mai contează un lucru: impozitul pe dobândă, pe care banca îl reține automat.
Să facem calculul cu cifre ipotetice. Depozitul Irinei are o dobândă de 6% pe an. La 10.000 de lei, asta înseamnă 600 de lei. Banca reține impozitul, iar în exemplul nostru rămân 540 de lei, adică un randament net de 5,4%.
Acum adăugăm inflația. Să presupunem că prețurile cresc cu 4% în acel an. Cei 10.540 de lei ai Irinei cumpără atunci cam cât cumpărau 10.135 de lei la început. Câștigul ei real este de aproximativ 135 de lei, adică puțin peste 1,3%. Din 600 de lei promiși, în putere de cumpărare au rămas cam 135.
Și dacă inflația este mai mare? Să presupunem 7% în loc de 4%. Atunci cei 10.540 de lei valorează cât aproximativ 9.850 de lei de la început. Irina are mai mulți lei în cont, dar poate cumpăra mai puțin decât acum un an. Dobânda ei reală după impozit este negativă, cam minus 1,5%.
Inflația actuală din România o vedeți pe ecran. Iar pe termen mai lung, efectul se adună. De la sfârșitul lui 2019 până în august 2026, prețurile au crescut, cumulat, cam cu 65%. Cine a ținut bani la saltea în această perioadă a pierdut aproape 40% din puterea lor de cumpărare.
Mai e un detaliu pe care puțini îl observă. Impozitul se calculează la dobânda nominală, nu la cea reală. În primul scenariu, câștigul real înainte de impozit era de aproximativ 190 de lei, iar impozitul a luat aproximativ 60 dintre ei, adică aproape o treime. Când inflația e mare, statul impozitează câștiguri care, în putere de cumpărare, nici nu există. Inflația funcționează astfel ca o taxă ascunsă, pe care nimeni nu o votează explicit.
De aceea, când comparați variante de economisire, nu vă uitați doar la procentul mare scris cu litere îngroșate. Întrebați-vă trei lucruri: cât rămâne după impozit, cât e inflația și ce rămâne după amândouă. Unele instrumente, de exemplu titlurile de stat pentru populație, sunt neimpozabile, și asta schimbă calculul. Le discutăm în lecția următoare.
Un mit frecvent spune că banii ținuți în bancă sunt mereu în siguranță. Sunt în siguranță ca număr de lei, dar nu neapărat ca putere de cumpărare. Siguranța nominală și siguranța reală sunt două lucruri diferite. Asta nu înseamnă că depozitul e o idee proastă. Pentru fondul de urgență, de exemplu, contează mai mult să aveți banii la îndemână decât să obțineți un randament mare. Înseamnă doar că pentru banii de care nu aveți nevoie ani buni, o dobândă reală negativă este un cost pe care îl plătiți în fiecare an, chiar dacă nu apare nicăieri pe extrasul de cont.
Regula de reținut, a patra din cursul nostru: gândiți în termeni reali și după impozit. Un leu în plus în cont nu e un câștig dacă prețurile au crescut mai repede.
Exercițiul de azi: găsiți dobânda pe care o primiți la depozitul sau la contul vostru de economii. Scădeți impozitul, apoi inflația actuală de pe ecran. Rezultatul este randamentul vostru real. E pozitiv sau negativ?
În lecția următoare comparăm locurile în care vă puteți ține economiile: de la contul de economii la titlurile de stat.
Testează-ți cunoștințele: Dobânda reală: inflația mănâncă economiile (6 întrebări)