Nevoi, dorințe și valori
Videoclipul nu pornește? Urmărește-l direct pe YouTube.
Irina și colega ei de cameră primesc cam aceiași bani pe lună. Irina cheltuiește mult pe cărți și pe biletele de tren spre casă, la părinți. Colega ei cheltuiește pe concerte și pe haine. Fiecare se uită la cumpărăturile celeilalte și se gândește: „Eu n-aș da niciodată banii pe așa ceva.” Care dintre ele are dreptate?
Răspunsul economistului este: amândouă. Valoarea unui lucru nu stă în lucrul în sine, ci în ce înseamnă el pentru cel care îl alege. Economiștii spun că preferințele sunt subiective. Nimeni din afară nu poate decide în locul vostru că un concert valorează mai puțin decât o carte.
Probabil ați auzit împărțirea clasică: nevoi și dorințe. Nevoile sunt ce vă trebuie ca să trăiți și să funcționați: hrană, un loc unde să stați, transport, sănătate. Dorințele sunt tot restul. Împărțirea e utilă, dar în viața reală granița nu e chiar atât de clară.
Gândiți-vă la mâncare. Să mâncați este o nevoie. Să gătiți acasă e aproape de nevoie. O cină într-un restaurant scump e clar o dorință. Între ele sunt zeci de trepte. La fel cu telefonul: unul care funcționează vă trebuie pentru școală și muncă, dar cel mai nou model e o alegere. De aceea e mai corect să vă gândiți la un spectru, nu la două cutii.
Unde e problema, atunci? Nu în dorințe. Dorințele fac viața plăcută și nu e nimic rușinos în ele. Problema apare când cheltuim pe lucruri care nu contează pentru noi, din obișnuință, din presiune sau pentru că așa face toată lumea, iar apoi nu mai avem bani pentru ce contează cu adevărat.
Aici intervin valorile. Valorile sunt lucrurile care contează pentru voi pe termen lung: familia, sănătatea, libertatea, învățarea, prietenii, siguranța, aventura. Banii nu sunt un scop în sine. Ei sunt un instrument care servește aceste valori și obiectivele care decurg din ele.
Valorile diferă de la om la om și se pot schimba în timp. La 20 de ani, libertatea de a călători poate conta mai mult decât orice. La 30, poate conta mai mult siguranța unei locuințe. Nu există un set corect de valori. Există doar întrebarea dacă banii voștri merg acolo unde ați vrea voi să meargă.
Să luăm un exemplu ipotetic. Irina pune mare preț pe familie și pe învățare. Biletele de tren spre casă și cărțile sunt, pentru ea, bani foarte bine cheltuiți, chiar dacă altcuiva i s-ar părea mulți. În schimb, observă că plătește trei abonamente de streaming pe care abia le folosește. Acești bani nu servesc nicio valoare. Sunt bani care pleacă pur și simplu din cont.
Observați că exercițiul nu îi spune Irinei ce să taie. Îi arată unde cheltuielile se potrivesc cu ce îi pasă și unde nu. Legătura cu lecția trecută e directă: fiecare leu dat pe ceva care nu contează pentru voi e un leu luat de la ceva care contează.
Există un mit des întâlnit: ca să economisești, trebuie să renunți la tot ce îți place. De obicei, efectul e invers. Un plan prea strict cedează repede și ne întoarcem la vechile obiceiuri. Mult mai realist e să tăiați întâi cheltuielile care nu vă aduc nimic și să le protejați pe cele care vă aduc ceva.
Regula de reținut: cheltuiți generos pe ce contează pentru voi și tăiați fără milă ce nu contează. Doar voi puteți spune ce intră în fiecare categorie.
Exercițiul vostru: deschideți extrasul de cont sau aplicația băncii și alegeți cinci plăți de luna trecută. Lângă fiecare, scrieți ce valoare a servit: familie, prieteni, sănătate, distracție, învățare. Dacă la vreuna nu găsiți nimic, încercuiți-o. Atât. Nu trebuie să schimbați nimic azi.
Dacă știm ce ne dorim, de ce nu facem mereu alegerile pe care ni le-am propus? În lecția următoare vedem cum ne păcălește propriul creier când vine vorba de bani.
Testează-ți cunoștințele: Nevoi, dorințe și valori (6 întrebări)