Costul de oportunitate: fiecare leu are o alternativă
Videoclipul nu pornește? Urmărește-l direct pe YouTube.
Irina are 20 de ani, e studentă și lucrează part-time într-o cafenea. În fiecare dimineață, înainte de cursuri, își ia o cafea de 15 lei. Nu e un lux, e un mic ritual. Și totuși, de fiecare dată când plătește, Irina face o alegere, chiar dacă nu o simte ca pe o alegere.
Economiștii au un nume pentru ce se întâmplă aici: costul de oportunitate. Costul de oportunitate al unei alegeri este valoarea celei mai bune alternative la care renunțați. Nu e vorba doar de bani. Când cumpărați ceva, renunțați la tot ce ați fi putut face cu aceiași bani.
Prețul de pe etichetă vă spune câți lei dați. Costul de oportunitate vă spune ce nu mai primiți. Cei 15 lei ai Irinei ar fi putut fi o parte dintr-un bilet de tren spre casă, o carte, o ieșire cu prietenii sau un mic pas spre un fond de urgență. Fiecare leu are o alternativă.
Haideți să facem calculul, fără să judecăm pe nimeni. Cincisprezece lei pe zi înseamnă aproximativ 5.475 de lei pe an. În zece ani, asta înseamnă 54.750 de lei, puși pur și simplu unul peste altul.
Acum să presupunem, cu cifre ipotetice, că Irina ar pune acești bani deoparte lunar și i-ar investi cu un randament de 5% pe an peste inflație. După zece ani ar avea aproximativ 70.000 de lei. Diferența de cincisprezece mii de lei vine din faptul că banii lucrează și ei, nu doar Irina. Despre acest mecanism, dobânda compusă, vorbim pe larg în modulul despre economisire.
Înseamnă asta că Irina ar trebui să renunțe la cafea? Nu neapărat. Poate că acel ritual de dimineață o ajută să înceapă ziua cu chef, să învețe mai bine, să fie mai atentă la cursuri. Asta valorează ceva. Costul de oportunitate nu vă spune ce să alegeți. Vă spune doar să vă uitați la ambele talere ale balanței înainte să alegeți.
Mai e un cost pe care îl uităm des: timpul. Să presupunem că Tudor câștigă net aproximativ 3.500 de lei pe lună și lucrează cam 168 de ore. Asta înseamnă în jur de 21 de lei pe oră. O pereche de pantofi sport de 210 lei îl costă, de fapt, zece ore de muncă. Când transformați prețurile în ore, unele cumpărături par brusc mai scumpe, iar altele par foarte ieftine.
Timpul funcționează și invers. Dacă petreceți trei ore ca să economisiți 20 de lei la o comandă, ați plătit acei 20 de lei cu trei ore din viața voastră. Uneori merită, alteori nu. Și aici, costul de oportunitate este ce altceva ați fi făcut în acele ore: ați fi învățat, ați fi lucrat, v-ați fi odihnit.
Există un mit răspândit: sumele mici nu contează. În realitate, o cheltuială mică repetată zilnic poate cântări mai mult decât o cheltuială mare făcută o singură dată pe an. Nu pentru că una ar fi „bună” și cealaltă „rea”, ci pentru că pe cele repetate le vedem rar ca pe o alegere. Le facem din obișnuință.
De aici vine prima regulă a cursului nostru: fiecare leu are o alternativă. Înainte de o cheltuială, puneți-vă o singură întrebare: la ce renunț? Uneori răspunsul va fi „la nimic important” și veți cumpăra liniștiți. Alteori veți descoperi că vă doriți mai mult alternativa.
Iată exercițiul vostru pentru astăzi. Alegeți o cheltuială pe care o faceți aproape în fiecare zi. Înmulțiți-o cu 365, apoi cu zece. Notați cifra și scrieți lângă ea ce ați putea face cu acești bani. Nu trebuie să schimbați nimic. Doar priviți alegerea cu ochii deschiși.
În lecția următoare vorbim despre nevoi, dorințe și valori: cum vă dați seama pe ce merită, pentru voi, să cheltuiți banii.
Testează-ți cunoștințele: Costul de oportunitate: fiecare leu are o alternativă (6 întrebări)