Statul de drept
Videoclipul nu pornește? Urmărește-l direct pe YouTube.
O antreprenoare vrea să deschidă un mic atelier și să angajeze cinci oameni. Înainte să semneze contractul de închiriere, își întreabă avocatul ce taxe și ce reguli se vor aplica în următorii trei ani. Avocatul îi răspunde cinstit: „Vă pot spune ce se aplică azi. Pentru anul viitor, nu vă pot promite nimic.”
Exemplul este ipotetic, dar întrebarea e cât se poate de reală. Ce face un om care nu poate ști care vor fi regulile jocului? De cele mai multe ori, amână. Sau renunță.
Tema lecției este statul de drept. Expresia nu înseamnă doar că „există legi”. Și un regim autoritar are legi, uneori foarte multe. Statul de drept înseamnă că autoritățile însele sunt legate de reguli, iar acele reguli au câteva calități precise.
Prima calitate: regulile sunt generale. Se aplică tuturor celor aflați în aceeași situație, nu unei firme sau unei persoane anume. A doua: sunt abstracte, adică descriu situații tipice, nu cazuri cu nume și prenume. A treia: sunt prospective, adică se aplică pentru viitor și nu schimbă retroactiv consecințele a ceea ce ați făcut deja.
Constituția României spune explicit că legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile. A patra calitate: regulile sunt publice, oricine le poate citi înainte să acționeze. A cincea: sunt suficient de stabile încât să vă puteți face planuri. Și, în sfârșit, sunt aplicate de instanțe independente, care pot să-i spună și statului că a greșit.
Friedrich Hayek a explicat de ce contează aceste calități în „Drumul către servitute”, în 1944. Ideea lui, pe scurt: regulile generale, cunoscute dinainte, funcționează ca regulile de circulație. Nu vă spun unde să mergeți, ci doar cum să circulați, iar drumul vi-l alegeți singuri. Când statul decide de la caz la caz, fiecare trebuie să ghicească ce va hotărî autoritatea, iar planurile oamenilor ajung să depindă de bunăvoința cuiva.
Juriștii numesc această calitate previzibilitatea legii. Curtea Constituțională a României și Curtea Europeană a Drepturilor Omului cer constant, în deciziile lor, ca legea să fie clară, precisă și previzibilă, nu doar adoptată după procedură. Ele numesc această cerință „calitatea legii”. Pentru un analist de politici publice, acesta nu este un detaliu juridic. Este o condiție ca stimulentele pe care le proiectați să funcționeze. Un stimulent despre care nimeni nu crede că va mai exista anul viitor nu schimbă comportamente.
De ce sunt periculoase excepțiile și puterea discreționară? Gândiți-vă la ce am discutat în lecția 03.05. Când o autoritate poate acorda o excepție unei singure firme, acea excepție are o valoare, iar ce are valoare atrage căutarea de rente: timp, avocați, relații, uneori mită. Câștigă cei care au resurse să negocieze, nu neapărat cei care au cel mai bun proiect. O firmă mică, fără departament juridic, pierde înainte să înceapă.
Să prezentăm corect și argumentul celălalt. Regulile generale nu pot anticipa orice situație, iar o regulă rigidă poate produce rezultate absurde în cazuri neobișnuite. De aceea, o anumită putere de apreciere este inevitabilă. Răspunsul bun nu este să o eliminăm, ci să o îngrădim: criterii publice, termene clare, decizii motivate în scris și dreptul de a le contesta în fața unui judecător.
Mai există un cost, mai puțin vizibil: schimbarea prea deasă a regulilor. Chiar și o regulă bună devine o povară dacă se modifică de mai multe ori pe an. Firmele și oamenii plătesc ca să afle ce s-a schimbat, își amână investițiile sau cer un câștig mai mare, ca să compenseze riscul.
Codul fiscal din România conține chiar o regulă de stabilitate. Modificările lui se adoptă prin lege, cu cel puțin șase luni înainte să se aplice, și se aplică de la 1 ianuarie. În același timp, Codul fiscal a fost modificat des, inclusiv prin ordonanțe de urgență aplicate în cursul aceluiași an. Pentru analist, concluzia este că previzibilitatea depinde de practica de zi cu zi, nu doar de textul legii.
Să ne întoarcem la chiriile studenților. În modulul 3 am văzut că oferta de locuințe din jurul campusurilor crește greu, în parte din cauza regulilor de urbanism și a autorizării lente. Acum ne uităm la forma acestor reguli. Planul urbanistic general, PUG-ul, stabilește regulile pentru tot orașul, dar regulile pentru o zonă pot fi schimbate printr-un plan urbanistic zonal, PUZ, aprobat de consiliul local. Legea urbanismului permite ca, pentru o zonă, un PUZ să schimbe în anumite limite regulile din PUG; aceste limite au fost modificate de mai multe ori.
Imaginați-vă două variante. În prima, cine vrea să construiască o clădire mai înaltă lângă campus are nevoie de un PUZ aprobat special pentru terenul lui. Fiecare proiect devine o negociere separată, cu vecinii, cu funcționarii, cu consilierii, iar rezultatul și durata sunt greu de anticipat.
În a doua variantă, consiliul local stabilește o singură dată, după consultare publică, o zonă în jurul campusurilor și pe axele de transport. În acea zonă, înălțimea și densitatea maxime sunt cunoscute, iar autorizația se emite într-un termen fix pentru oricine respectă regulile. Aceasta este, de fapt, forma pe care o va lua opțiunea O4 în modulul 5.
A doua variantă nu garantează că regula este bună. Și o regulă generală poate fi scrisă prost sau sub presiunea unui grup. Dar dezbaterea are loc o singură dată, la vedere, iar după aceea un constructor mic și unul mare joacă după aceleași reguli. Pentru studenți contează rezultatul: mai multe proiecte pornite, pentru că a scăzut riscul de a pierde ani întregi așteptând un vot.
Lecția de design: preferă regula generală, anunțată dinainte, în locul aprobării caz cu caz. Acolo unde puterea de apreciere este inevitabilă, leag-o de criterii publice, de termene clare și de dreptul de a contesta decizia. Și nu schimba regula în fiecare an: previzibilitatea face parte din politică.
O regulă poate fi însă generală, clară și stabilă și să încalce totuși drepturile cuiva. În lecția următoare vedem ce limite pune Constituția și cum se aplică testul de proporționalitate.
Testează-ți cunoștințele: Statul de drept (7 întrebări)