PIB nominal și PIB real
Videoclipul nu pornește? Urmărește-l direct pe YouTube.
Ați auzit, probabil, că PIB-ul României s-a înmulțit de peste douăzeci de ori din anul 2000 încoace. Înseamnă asta că trăim de douăzeci de ori mai bine? Ca să răspundem, nu putem folosi PIB-ul în forma brută din lecția trecută. Are nevoie de două corecții, iar astăzi le facem pe amândouă.
Ați văzut că PIB-ul adună valoarea de piață a tuturor bunurilor și serviciilor finale. Valoarea de piață înseamnă preț înmulțit cu cantitate. Prin urmare, PIB-ul poate crește din două motive foarte diferite.
Primul motiv: cresc prețurile. Cifra se umflă, dar în economie nu există nicio pâine și nicio tunsoare în plus. Creșterea e doar aparentă, iar cauza ei este inflația. Al doilea motiv: chiar producem mai mult. Mai multe bunuri, bunuri mai bune sau servicii pe care oamenii le prețuiesc mai mult. Aceasta este creșterea care ne interesează cu adevărat.
Ca să le despărțim, economiștii folosesc două măsuri. PIB-ul nominal evaluează producția fiecărui an la prețurile din acel an. PIB-ul real evaluează producția tuturor anilor la același set de prețuri, cele dintr-un an ales ca bază. Practic, PIB-ul real răspunde la întrebarea: cu cât s-ar fi schimbat PIB-ul dacă prețurile ar fi stat pe loc?
Să luăm un exemplu ipotetic, cu cifre rotunde, inventate. O economie minusculă produce doar mere și tunsori. În primul an, produce o sută de kilograme de mere, cu 5 lei kilogramul, și zece tunsori, cu 50 de lei bucata. În al doilea an, produce 110 kilograme de mere, cu 6 lei, și douăsprezece tunsori, cu 60 de lei.
În primul an, PIB-ul nominal este 500 de lei din mere plus 500 de lei din tunsori, adică 1.000 de lei. În al doilea an, avem 660 de lei din mere și 720 de lei din tunsori, în total 1.380 de lei. La prima vedere, economia a crescut cu 38 la sută. O parte din această creștere vine însă doar din etichetele de preț.
Acum evaluăm cantitățile din al doilea an la prețurile din primul. O sută zece kilograme ori 5 lei fac 550 de lei. Douăsprezece tunsori ori 50 de lei fac 600 de lei. Totalul este 1.150 de lei, deci producția a crescut, de fapt, cu 15 la sută.
Raportul dintre PIB-ul nominal și cel real, înmulțit cu o sută, se numește deflatorul PIB. Este un indice al prețurilor pentru tot ce produce economia. În exemplul nostru iese 120, adică prețurile au crescut, în medie, cu 20 la sută. Verificați singuri: 15 la sută mai multă producție, vândută la prețuri cu 20 la sută mai mari, dă exact creșterea nominală de 38 la sută.
Să trecem la România. Eurostat publică PIB-ul în ambele variante. În prețuri curente, PIB-ul a urcat de la aproximativ 81 de miliarde de lei în 2000 la aproximativ 1.916 miliarde în 2025. Ar părea o economie de vreo 24 de ori mai mare. Numai că, în acești ani, prețurile au urcat și ele, și nu puțin.
Evaluată la prețurile din 2020, producția României a crescut de la aproximativ 520 de miliarde de lei la aproximativ 1.216 miliarde. Economia reală a devenit deci cam de 2,3 ori mai mare. Este o performanță serioasă, dar mult mai modestă decât sugera cifra nominală. Diferența o explică deflatorul PIB: în aceeași perioadă, nivelul prețurilor a crescut de aproximativ zece ori.
O capcană practică, dacă veți lucra cu serii vechi. La 1 iulie 2005, leul a fost denominat: zece mii de lei vechi au devenit un leu nou. Eurostat prezintă toată seria în lei noi. Într-un anuar statistic de dinainte de 2005, însă, PIB-ul apare în lei vechi, cu patru zerouri în plus. PIB-ul anului 2000, de pildă, înseamnă aproape 809.000 de miliarde de lei vechi. Înainte să comparați două cifre, verificați întâi în ce lei sunt exprimate.
Am corectat pentru prețuri. Mai rămâne o diferență între România din 2000 și cea de azi: numărul de locuitori. Împărțim deci PIB-ul real la populație și obținem PIB-ul real pe locuitor, un indicator bun, chiar dacă imperfect, al nivelului de trai mediu. Populația României a scăzut de la aproximativ 22,5 milioane la începutul lui 2000 la aproximativ 19 milioane la începutul lui 2025.
Rezultatul e interesant. Măsurat în euro la prețurile din 2020, PIB-ul real pe locuitor a urcat de la aproximativ 4.800 de euro la aproximativ 13.200, adică de vreo 2,7 ori. A crescut mai repede decât PIB-ul real total, pentru că producția se împarte acum la mai puțini oameni. În multe țări, populația crește și lucrurile stau invers.
PIB-ul real mai are un rol: ne arată recesiunile. Transformat în rate anuale de creștere, scoate în evidență anii răi. În 2009, PIB-ul real al României a scăzut cu 5,5 la sută, iar în 2010 a mai scăzut o dată. În 2020, anul pandemiei, scăderea a fost de 3,6 la sută. O scădere a PIB-ului real face parte chiar din definiția recesiunii și vine, de regulă, împreună cu creșterea șomajului.
Așadar, când citiți o știre despre creșterea economică, puneți două întrebări: e vorba de PIB nominal sau real? Și: total sau pe locuitor? Am spus că PIB-ul real pe locuitor e o măsură bună, deși imperfectă, a nivelului de trai. În lecția următoare vedem de ce merită această încredere.
Testează-ți cunoștințele: PIB nominal și PIB real (6 întrebări)