Globalizarea, spusă printr-un film cu supereroi
Videoclipul nu pornește? Urmărește-l direct pe YouTube.
În 2018 a apărut în cinematografe „Avengers: Infinity War”, un film cu supereroi cu un buget uriaș și un final care a surprins publicul. Nu vă spun cum se termină. Vă propun în schimb o întrebare: ce ne poate învăța un film despre supereroi despre lumea reală? O lume în care oamenii nu se tem de răufăcători veniți din spațiu, ci de forțe mult mai banale: globalizarea și automatizarea.
Dacă ne uităm cu atenție, un asemenea film este o fereastră spre cât de globalizată a devenit lumea. Filmul nu a fost făcut doar la Hollywood. Producția a implicat oameni din multe țări: actori, tehnicieni, studiouri de efecte speciale, idei venite din toată lumea.
Și publicul a fost global. În primele douăzeci și patru de ore, prezentarea filmului, trailerul, a strâns în jur de două sute treizeci de milioane de vizionări. Discuțiile despre film au pornit simultan din aproape toate colțurile planetei. La lansare, filmul a avut cel mai mare weekend de debut din istorie până atunci și a ajuns mai repede decât orice alt film de până atunci la un miliard de dolari încasări, în puțin peste o săptămână.
Detaliul cel mai interesant pentru noi: încasările din afara Statelor Unite și a Canadei au fost aproximativ duble față de cele de acasă. Și nu este un caz izolat. Pentru un producător de la Hollywood, este tot mai frecvent ca mai mult de jumătate din bani să vină din alte țări. Piața internațională nu a fost niciodată mai importantă.
Asta schimbă felul în care se fac filmele. Producătorul trebuie să se întrebe: ce elemente din filmul meu vor fi înțelese la fel în alte culturi și în alte limbi? Răspunsul e destul de simplu. Efectele speciale, exploziile, scenele spectaculoase funcționează aproape oriunde. Nu ai nevoie de traducere ca să te impresioneze o explozie.
Uneori, producătorii adaptează chiar filmul pentru publicul local. În filmul de animație „Întors pe dos”, într-o scenă, o fetiță refuză cu dezgust broccoli. Copiii americani detestă de obicei broccoli, dar copiii japonezi îl mănâncă cu plăcere. Așa că pentru Japonia s-a făcut o versiune în care broccoli a fost înlocuit cu ardei gras verde, legumă pe care mulți copii japonezi nu o suportă.
Piețele globale nu înseamnă doar bugete mai mari, ci și mai multă varietate. Fie că vă plac sporturile extreme, animația japoneză sau dramele iraniene, aveți de unde alege. Multe dintre aceste producții nu câștigă cei mai mulți bani în țara lor. Supraviețuiesc și prosperă pentru că există o piață globală. Gândiți-vă și la filmele românești de autor, care își găsesc o bună parte din public la festivaluri și în cinematografe din alte țări.
Globalizarea a transformat industria filmului. Poți colabora peste granițe, îți poți construi un public internațional și poți face producții de nișă care altfel n-ar avea destui spectatori. Dar asta nu se întâmplă doar în cinematografie. Globalizarea transformă aproape fiecare ramură a economiei. Ca să înțelegem încotro mergem, trebuie să vedem cum am ajuns aici. Vom trece prin patru etape ale globalizării.
Prima etapă, globalizarea 1.0, este viața în sat. Transportul era scump, periculos și lent. Drumurile pe mare erau pline de riscuri, iar pe uscat te deplasai mai ales pe jos sau cu căruța. Comerțul la distanță se limita la lucruri de lux pentru cei bogați și la câteva materii prime esențiale: bijuterii, mirodenii, cupru. Viața omului obișnuit nu era atinsă de comerț. Tot ce consuma era local. Chiar și ideile și informațiile veneau de la oamenii din satul sau din orașul lui.
Un exemplu surprinzător: înainte de calea ferată, laptele consumat la New York era produs chiar acolo, în Manhattan. Vacile trăiau în oraș. Chiar și ideile mari circulau încet. Busola, inventată în China, a ajuns în Europa abia după multă vreme, după unele estimări cam două sute de ani.
Cum trecem la nivelul următor? Prin transport ieftin și rapid pentru mărfuri. Nave mai bune și instrumente de navigație mai bune. Apoi puterea aburului: vapoare și căi ferate. Apoi automobile, camioane, avioane și nave portcontainer. Așa ajungem la globalizarea 2.0, viața cu comerț mondial. Nu mai consumi doar ce se produce lângă tine. Bunurile vin din toată lumea. În secolul al XIX-lea, comerțul mondial explodează.
Odată cu canalele și căile ferate, vacile s-au mutat la ferme din nordul statului New York, iar laptele venea în oraș cu trenul. Scăpat de vaci, New Yorkul a putut deveni un centru financiar și cultural plin de viață. Fermele au câștigat și ele. S-au mărit, s-au specializat și au produs lapte mai bun, la prețuri mai mici. Și nu doar laptele. Comerțul și creșterea economică au permis firmelor de tot felul să folosească mașini și să producă mult mai mult decât își imaginase cineva. Urmează Revoluția Industrială, care schimbă nivelul de trai în toată lumea.
Mărfurile circulau acum ieftin, dar informația circula încă greu. Nu existau calculatoare, nici internet, iar convorbirile telefonice erau scumpe. Oamenii care lucrau împreună trebuiau să fie fizic în același loc. Așa au apărut fabricile gigantice, ca uzinele Ford din zona orașului Detroit. Pe atunci, o mașină Ford nu era doar fabricată în Statele Unite. Era fabricată aproape în întregime într-un singur loc.
Următorul pas a venit din comunicații ieftine și rapide: calculatorul personal, internetul, GPS-ul, e-mailul, telefoanele inteligente, serviciile în cloud. Așa ajungem la globalizarea 3.0, viața în revoluția informației. Informația nu mai circulă încet. Poți consuma idei din toată lumea. Iar firmele pot coordona producția peste continente.
Fabrica uriașă de altădată poate fi acum tăiată în bucăți și împrăștiată pe tot globul. Asta numim lanț global de aprovizionare. La un telefon inteligent de top lucrează peste două sute de companii din toată lumea, fiecare cu componentele ei. Când doi mari producători de telefoane concurează, nu se luptă un produs american cu unul coreean. Se luptă un lanț global de aprovizionare cu alt lanț global de aprovizionare.
Ce mai înseamnă, atunci, „fabricat în România” sau „fabricat în America”? O mașină asamblată la Mioveni are piese de la furnizori din multe țări. În Statele Unite, un clasament din 2018 arăta că un pickup al unei mărci japoneze avea mai multe componente și muncă americană decât unele pickup-uri ale mărcilor americane. Iar lanțurile acestea se schimbă repede, așa că imaginea de azi poate fi alta mâine. Realitatea este că trăim într-o singură economie globală. Aproape tot ce folosim vine, la propriu, de pe întreaga planetă.
Rețelele de comunicații ne aduc și produse noi tot mai repede. Conform estimărilor des citate, internetului i-au trebuit cam șapte ani ca să ajungă la cincizeci de milioane de utilizatori. Un joc pe telefon lansat în 2016 a ajuns la același număr în aproximativ nouăsprezece zile. Un videoclip cu o piesă pop sud-coreeană a fost primul care a trecut de un miliard de vizionări online. Iar o piesă a unui artist din Porto Rico a fost prima care a trecut de cinci miliarde.
Ultima etapă, globalizarea 4.0, nu a sosit încă pe deplin. Este revoluția prezenței virtuale. Un exemplu ajută. Dacă ești chirurg, trebuie să fii în aceeași cameră cu pacientul ca să operezi, nu? Nu neapărat. Un chirurg aflat la New York a operat deja, cu ajutorul unui robot, un pacient aflat în Franța. Operațiile la distanță sunt încă rare, dar, pe măsură ce tehnologia avansează, vor deveni mai frecvente.
Unde se mai poate răspândi această idee? Ar putea un mecanic din Germania să repare un utilaj aflat în Coreea? Ar putea un paznic din India să supravegheze un magazin aflat la mii de kilometri? Ați putea ține un discurs ca hologramă, de acasă, în papuci? Unele dintre acestea sunt deja posibile.
Acum combinați aceste forțe ale globalizării cu automatizarea și cu inteligența artificială. Ce înseamnă toate acestea pentru locurile de muncă de mâine? Cine câștigă și cine pierde? Cum vă puteți pregăti ca să beneficiați de globalizare, în loc să vă temeți de ea? Sunt întrebări pe care v-aș ruga să le păstrați în minte, pentru că instrumentele din această unitate, de la avantajul comparativ la analiza tarifelor, vă ajută să găsiți răspunsuri.
Testează-ți cunoștințele: Globalizarea, spusă printr-un film cu supereroi (13 întrebări)