Curba cererii
Cererea și oferta sunt, probabil, instrumentele cele mai folosite din toată economia. De obicei le vedeți desenate așa: două linii care se încrucișează. Ce înseamnă ele? Începem cu prima dintre ele, curba cererii, în engleză demand curve.
Pe scurt, curba cererii ne arată cât dintr-un bun vor să cumpere oamenii la diferite prețuri. Gândiți-vă la Black Friday. Magazinele scad prețurile, iar oamenii cumpără mai multe haine, mai multe telefoane, mai multe jocuri. Unii stau la coadă de dimineață, alții își umplu coșul online în primele minute.
Curba cererii surprinde exact această intuiție. Pe axa verticală punem prețul, iar pe axa orizontală cantitatea. La prețul obișnuit, oamenii cumpără o anumită cantitate. La prețul redus de Black Friday, cantitatea cerută este mult mai mare. Cu cât prețul e mai mic, cu atât cantitatea cerută e mai mare.
Fiecare bun și fiecare serviciu are propria curbă a cererii, dar logica rămâne aceeași. Să luăm unul dintre cele mai importante produse din lume: petrolul. Din el obținem combustibil pentru mașini și avioane, cu el ne încălzim casele și tot din el facem plastic, inclusiv pentru rățuștele de jucărie din cadă.
Cu cifre ipotetice: la 55 de dolari pe baril, se cer doar 5 milioane de barili pe zi. La 20 de dolari, cantitatea cerută urcă la 25 de milioane. Iar la 5 dolari, ajunge la 50 de milioane de barili pe zi. Relația o cunoaștem deja: prețul scade, cantitatea cerută crește.
De ce arată curba așa? Pentru că petrolul are foarte multe utilizări, iar ele nu valorează la fel. Unele au valoare mare și aproape niciun înlocuitor. Cel mai bun exemplu este combustibilul pentru avioane: deocamdată, aproape toate avioanele zboară cu combustibil obținut din petrol. Alte utilizări au valoare mică: benzina pentru o plimbare de weekend sau plasticul pentru o rățușcă.
Când petrolul e ieftin, îl folosim pentru tot, și pentru utilizările valoroase, și pentru cele mărunte. Când prețul crește, se scumpesc și benzina, și plasticul. La un moment dat, unii părinți renunță la rățușca de plastic sau aleg o jucărie din lemn. Șoferii fac economie: își iau mașini care consumă mai puțin sau renunță la drumul până la mare.
Pentru acești cumpărători, beneficiul nu mai justifică costul. La prețuri mari rămân pe piață doar cei care prețuiesc petrolul cel mai mult, de pildă companiile aeriene. Pentru ele, avioanele care zboară valorează mai mult decât costul suplimentar, așa că vor continua să cumpere petrol.
Așadar, o simplă linie rezumă toate felurile, foarte diferite, în care oamenii răspund la o schimbare de preț. Aceasta este curba cererii.
Testează-ți cunoștințele: Curba cererii (6 întrebări)