Costul de oportunitate și compromisurile
Cine învață să gândească precum un economist începe să vadă lumea altfel. Două idei apar aproape peste tot în jurul nostru: costul de oportunitate și compromisurile. Să le luăm pe rând.
Suntem într-o cafenea plină din centrul Clujului. Aici, fiecare persoană a luat o decizie ca să ajungă la masa la care stă. Ioana, de exemplu, are a treia întâlnire cu Andrei. A fost o alegere bună?
Economia studiază deciziile. Iar o decizie bună înseamnă, în esență, că beneficiile ei sunt mai mari decât costurile. Costurile evidente ale Ioanei se văd ușor: cursa cu taxiul până aici și cafeaua cu lapte de pe masă. Dar lipsește ceva din socoteală.
Lipsește costul de oportunitate. Costul de oportunitate al unei alegeri este valoarea celei mai bune alternative la care renunți atunci când faci acea alegere.
În loc să fie aici, Ioana ar fi putut să stea acasă și să vadă trei episoade din serialul preferat. Ar fi putut să meargă la o primă întâlnire cu altcineva. Sau ar fi putut să ia micul dejun cu sora ei, cu care se înțelege foarte bine. Să presupunem că, dintre toate, a doua cea mai bună variantă ar fi fost micul dejun cu sora ei. Atunci întrebarea corectă devine: merită a treia întâlnire cu Andrei mai mult decât o dimineață cu sora ei?
Poate pare ciudat să judecăm o poveste romantică în felul acesta. Nu înseamnă că trebuie să punem fiecare decizie în lei și bani. Înseamnă doar că timpul, atenția și energia Ioanei sunt limitate. Sunt resurse rare. Dacă nu se gândește deloc la alternative, riscă să-și risipească o parte din viață.
A doua idee este legată de prima: compromisul. Uitați-vă în tavanul cafenelei. Acolo sunt instalate sprinklere, sistemul care stinge un eventual incendiu. Ele fac localul mai sigur. Dar instalarea lor costă bani, iar acești bani se regăsesc, într-o anumită măsură, în prețul cafelei.
Într-o lume cu resurse rare, de obicei trebuie să alegem. Clădiri mai sigure înseamnă costuri mai mari, iar costuri mai mari pot însemna o cafea mai scumpă. Acesta este un compromis: ca să obții mai mult dintr-un lucru bun, renunți la o parte dintr-un alt lucru bun.
Coada ajunge până la ușă, așa că proprietarul se gândește, probabil, să deschidă a doua cafenea. Numai că, pe măsură ce regulile de construcție și de siguranță devin mai stricte, deschiderea unei noi locații devine mai scumpă. Nu vorbim doar de banii dați pe echipamente. Vorbim și de costul de oportunitate al timpului: dosare, avize, autorizația de securitate la incendiu, lucrări de coordonat, inspecții de programat.
Reguli mai stricte înseamnă un cost mai mare pentru a porni o afacere. Iar un cost mai mare înseamnă, de regulă, că se deschid mai puține afaceri noi.
Care este, atunci, echilibrul potrivit între clădiri mai sigure și ușurința de a lansa afaceri noi? Economia nu vă dă un răspuns gata făcut. Vă ajută însă să vedeți ambele părți ale balanței. Odată ce observați compromisurile, le veți găsi peste tot: în sănătate, în alimentație, în protecția mediului, în educație.
Și încă o decizie, una foarte concretă. Ar trebui să vă uitați la lecția următoare? Internetul e plin de videoclipuri amuzante. Dar, desigur, gândiți-vă la costul de oportunitate.
Testează-ți cunoștințele: Costul de oportunitate și compromisurile (9 întrebări)