De ce investim: risc și randament
Videoclipul nu pornește? Urmărește-l direct pe YouTube.
Tudor a primit primul salariu întreg și, după chirie și fondul de urgență, i-au rămas câteva sute de lei. Un coleg îi spune la pauză: „Pune-i pe acțiuni, eu am făcut 40% în trei luni.” Altul îi spune: „Bursa e cazinou, ține-i la bancă.” Tudor nu știe pe cine să creadă. Lecția de azi nu vă spune ce să cumpărați. Vă dă harta pe care să vă orientați.
De ce să investim deloc? Pentru că banii care stau pe loc nu rămân pe loc. Ați văzut în lecția despre inflație că prețurile au crescut cu aproximativ 65% de la sfârșitul lui 2019 până azi. Iar în modulul despre economisire ați văzut că timpul și dobânda compusă lucrează pentru cine începe devreme. A investi înseamnă să puneți banii la muncă pentru ani de zile, acceptând un anumit risc.
Să facem cunoștință cu principalele instrumente. O acțiune este o bucată mică dintr-o companie: dacă firma câștigă, puteți primi dividende, iar prețul acțiunii poate crește. O obligațiune este un împrumut pe care îl dați statului sau unei companii, în schimbul unei dobânzi stabilite dinainte. Titlurile de stat Fidelis, de exemplu, sunt obligațiuni.
Un fond de investiții adună banii multor oameni și cumpără cu ei multe acțiuni sau obligațiuni deodată. Un ETF, adică un fond tranzacționat la bursă, este un fond pe care îl cumpărați și îl vindeți ca pe o acțiune. Multe ETF-uri copiază pur și simplu un indice, adică un coș de companii stabilit după reguli fixe.
Acum, ideea centrală. Pe piață, randamentul așteptat mai mare vine, de regulă, la pachet cu un risc mai mare. Prin risc înțelegem cât de mult pot varia rezultatele și cât de probabil este să pierdeți. De ce ar plăti cineva mai mult pentru risc? Pentru că nimeni nu acceptă incertitudinea gratis.
Să luăm un exemplu ipotetic, cu cifre rotunde. Aveți 10.000 de lei și două variante pe un an. Varianta A vă dă sigur 10.600 de lei. Varianta B vă dă, cu șanse egale, fie 13.000 de lei, fie 9.000 de lei. În medie, B aduce 11.000 de lei, deci mai mult. Dar B poate să vă lase și cu o mie de lei în minus.
Mulți ar alege A, și nu e nimic greșit în asta. Tocmai pentru că oamenii nu iubesc riscul, investițiile riscante trebuie să promită în medie mai mult ca să găsească cumpărători. Diferența dintre 11.000 și 10.600 este prețul pe care piața îl plătește pentru că acceptați incertitudinea.
Un sondaj european din 2023 a arătat că doar 58% dintre români au răspuns corect la o întrebare simplă despre legătura dintre risc și randament, față de 66% în Uniunea Europeană. Deci nu e o idee evidentă pentru toată lumea. Rețineți-o și invers: dacă cineva vă promite randament mare fără risc, ceva nu e în regulă.
Al doilea ingredient este orizontul de timp. Banii de care aveți nevoie peste un an, pentru chirie sau pentru un laptop nou, nu au ce căuta în acțiuni. Pe un an, prețurile pot scădea mult. Pe zece sau douăzeci de ani, perioadele bune și cele rele au timp să se compenseze, deși nimic nu e garantat.
Și o socoteală care surprinde: pierderile și câștigurile nu sunt simetrice. Dacă o investiție scade cu 50%, nu ajunge să crească cu 50% ca să reveniți. Trebuie să se dubleze, adică să crească cu 100%. De aceea contează să nu fiți obligați să vindeți exact când prețurile sunt jos.
Ultima distincție: investiție versus speculație. Investitorul cumpără o parte din câștigurile viitoare ale unor companii sau ale unui stat și o ține ani de zile. Speculatorul pariază pe o mișcare scurtă de preț, uneori de la o zi la alta. Ambele sunt legale, dar sunt jocuri diferite, cu șanse diferite.
Regula lecției: randamentul așteptat mai mare vine la pachet cu riscul mai mare, iar riscul potrivit pentru voi depinde de când aveți nevoie de bani.
Exercițiul vostru: luați o foaie și desenați o scară. Așezați pe trepte șase produse: cont curent, depozit bancar, titluri de stat, un ETF pe un indice larg, acțiunea unei singure companii și cripto-active. Lângă fiecare, notați peste cât timp ați putea avea nevoie de banii puși acolo.
În lecția următoare ne uităm la cei care se ocupă profesionist de investiții și ne întrebăm: cât de experți sunt, de fapt, experții?
Informație educațională, nu recomandare de investiții.
Testează-ți cunoștințele: De ce investim: risc și randament (7 întrebări)