Obiective și obiceiuri care funcționează
Videoclipul nu pornește? Urmărește-l direct pe YouTube.
„Anul ăsta o să economisesc mai mult.” Ați auzit fraza, poate ați și spus-o. Câteva săptămâni mai târziu, de obicei, nu s-a schimbat nimic. Nu pentru că nu ne-am dorit destul, ci pentru că obiectivul era o speranță, nu un plan.
În lecția trecută am văzut că creierul nostru greșește previzibil. Ideea centrală de azi este următoarea: voința nu e o strategie. Rezultatele bune vin din obiective clare și din obiceiuri construite astfel încât alegerea bună să fie cea ușoară.
Să începem cu obiectivul. Un instrument simplu este metoda SMART, un acronim englezesc. Un obiectiv bun este specific (știți exact ce vreți), măsurabil (are o cifră), realizabil (se potrivește cu veniturile voastre), relevant (contează pentru voi) și încadrat în timp (are un termen).
Să presupunem că Irina vrea un laptop nou pentru facultate. „Vreau un laptop” e o dorință. „Strâng 3.000 de lei pentru un laptop până în septembrie, adică 300 de lei pe lună timp de zece luni” e un obiectiv. Acum știe exact ce are de făcut în fiecare lună și își poate verifica progresul. Iar dacă la jumătatea drumului vede că nu reușește, poate ajusta din timp suma sau termenul, în loc să renunțe cu totul.
Al doilea pas este automatizarea. Dacă Irina trebuie să decidă în fiecare lună să mute 300 de lei, într-o lună va uita, în alta va găsi un motiv să amâne. Dacă setează un transfer automat în ziua în care primește banii, decizia se ia o singură dată. Banii pleacă înainte să aibă ocazia să-i cheltuiască. Și, foarte important, nu mai simte lipsa lor, pentru că își organizează luna cu ce rămâne în cont.
Puteți automatiza și alte lucruri: plata facturilor, o sumă pentru cadourile de sărbători, chiar și contribuția la un fond de investiții, despre care vorbim mai târziu în curs. O decizie luată o singură dată, în loc de douăsprezece ori pe an, e o decizie pe care nu o mai puteți uita.
Al treilea pas sunt angajamentele asumate dinainte. Economiștii au observat că oamenii care se leagă singuri de o decizie, cât timp sunt cu capul limpede, o respectă mai des. Exemple: un cont de economii din care retragerea cere câțiva pași în plus, o sumă pe care o promiteți unui prieten că o puneți deoparte, o regulă scrisă de tipul „orice bonus, jumătate merge la economii”.
Al patrulea pas este mediul. E mult mai ușor să schimbați locul în care se iau deciziile decât să vă schimbați pe voi. Dezactivați notificările aplicațiilor de cumpărături. Nu salvați datele cardului în magazinele online. Țineți banii de economii într-un cont pe care nu-l vedeți zilnic. Fiecare mic obstacol în calea cheltuielii impulsive lucrează pentru voi. Funcționează și invers: cu cât e mai ușor să economisiți, cu un singur clic sau deloc, cu atât o veți face mai des.
Un mit frecvent: oamenii care economisesc au, pur și simplu, mai multă voință. De cele mai multe ori nu e așa. Cei care reușesc pe termen lung nu se luptă cu ei înșiși în fiecare zi. Și-au construit un sistem care decide pentru ei.
Și suma contează mai puțin decât credeți la început. Un transfer automat de 50 de lei pe lună nu vă schimbă viața, dar vă schimbă obiceiul. Odată ce obiceiul există, suma se poate mări ușor.
De aici vine a doua regulă a cursului: plătiți-vă pe voi primii și automatizați. Banii pentru obiectivele voastre pleacă primii, nu așteaptă să vedeți ce rămâne la sfârșitul lunii.
Exercițiul vostru durează mai puțin de zece minute: intrați în aplicația băncii și setați un transfer automat lunar, oricât de mic, spre un cont de economii, în ziua în care primiți banii. Dacă nu aveți încă un cont de economii, notați-vă obiectivul în format SMART și suma lunară.
Planurile bune pot fi totuși date peste cap de emoții. În lecția următoare vorbim despre banii și emoțiile noastre.
Testează-ți cunoștințele: Obiective și obiceiuri care funcționează (6 întrebări)