Datorie și deficit
Videoclipul nu pornește? Urmărește-l direct pe YouTube.
Deficitul și datoria apar des în aceeași știre, dar nu sunt același lucru. Deficitul este diferența, într-un an, dintre cheltuielile și veniturile statului. Datoria este tot ce datorează statul la un moment dat, adică împrumuturile trecute care nu au fost încă rambursate.
Economiștii spun că deficitul este un flux, iar datoria un stoc. Salariul vostru pe o lună e un flux. Suma adunată în contul de economii e un stoc. Fiecare deficit se adaugă la stocul datoriei.
Luați o familie inventată, cu venituri de 80.000 de lei pe an și cu o datorie de 15.000 de lei pe card. Dacă într-un an cheltuie 90.000, are un deficit de 10.000 de lei, iar datoria urcă la 25.000. Dacă cheltuie doar 75.000, are un excedent de 5.000. Cu el plătește o parte din datorie, care coboară la 10.000.
O datorie de 15.000 de lei e grea pentru cineva cu venit mic și aproape neînsemnată pentru cineva bogat. Aceeași logică se aplică unei țări întregi. De aceea, raportăm deficitul și datoria la PIB, adică la mărimea economiei care trebuie să le susțină.
Uniunea Europeană folosește exact aceste rapoarte. De la Tratatul de la Maastricht, regulile ei fixează două praguri: un deficit de cel mult 3 la sută din PIB și o datorie de cel mult 60 la sută din PIB. O țară care depășește pragul de deficit poate fi pusă sub procedura de deficit excesiv. Primește un calendar de corectare și trebuie să raporteze ce măsuri ia. România se află în această procedură din aprilie 2020.
În 2025, calculat după metodologia europeană, deficitul României a fost de 7,9 la sută din PIB, cel mai mare din Uniune. Datoria publică a ajuns la 59,3 la sută din PIB, față de circa 35 la sută în 2019. Veți auzi uneori și o cifră de deficit puțin diferită, calculată de Ministerul Finanțelor pe baza încasărilor și plăților efective. Pentru regulile europene contează însă cifra calculată după metodologia UE.
De ce contează? Pentru că datoria are dobânzi. În 2019, dobânzile costau statul român aproximativ 1,2 la sută din PIB, iar în 2025, aproximativ 2,8 la sută. Banii dați pe dobânzi nu mai pot merge spre școli, drumuri sau taxe mai mici.
Ca raportul dintre datorie și PIB să nu mai crească, există trei căi: cheltuieli mai mici, venituri mai mari sau o economie care crește mai repede decât datoria. De obicei, e nevoie de o combinație între ele.
Testează-ți cunoștințele: Datorie și deficit (5 întrebări)