Ce deplasează curba cererii
Am văzut ce este curba cererii și cum o citim. Acum ne întrebăm ce se întâmplă când se mută întreaga curbă, adică atunci când cererea pieței crește sau scade. Începem cu o creștere a cererii. O creștere a cererii înseamnă că întreaga curbă a cererii se deplasează în sus și la dreapta.
Să luăm piața plantelor de apartament dintr-un oraș, cu cifre ipotetice. Pe vechea curbă a cererii, la 20 de lei ghiveciul, oamenii cumpără 500 de ghivece pe săptămână. Pe noua curbă, la același preț de 20 de lei, cumpără 800. La 16 lei, cantitatea cerută crește de la 600 la 900 de ghivece. La 12 lei, de la 700 la 1.000. Și tot așa. O creștere a cererii înseamnă o cantitate cerută mai mare la fiecare preț.
Putem citi aceeași creștere și pe verticală. Pentru fiecare cantitate, cumpărătorii sunt acum dispuși să plătească mai mult. Luați ghiveciul cu numărul 500. Înainte, cineva era dispus să dea pe el cel mult 20 de lei. Pe noua curbă, cineva e dispus să dea până la 32 de lei.
Pe scurt, o creștere a cererii înseamnă două lucruri echivalente. O cantitate cerută mai mare la fiecare preț de piață. Sau un preț maxim mai mare pe care oamenii sunt dispuși să-l plătească pentru o cantitate dată.
O scădere a cererii este exact opusul. Curba se deplasează în jos și la stânga, iar la fiecare preț se cere o cantitate mai mică. Acum, la 20 de lei, oamenii mai cumpără doar 200 de ghivece pe săptămână. La 16 lei, cantitatea cerută scade de la 600 la 300. Citit pe verticală, înseamnă că pentru aceeași cantitate oamenii sunt dispuși să plătească mai puțin. Pentru ghiveciul cu numărul 500, cineva dădea cel mult 20 de lei. Acum ar da doar 8 lei.
Așadar, ce poate deplasa cererea? Ce i-ar face pe consumatori să cumpere mai mult sau mai puțin dintr-un bun, la orice preț? Opriți-vă puțin și notați-vă câteva idei. Vom trece prin mai multe exemple. Scopul nu este însă să învățați pe de rost o listă. Scopul este să înțelegeți ce înseamnă o creștere sau o scădere a cererii, ca să puteți reface lista singuri.
Vom discuta cinci factori care pot crește sau scădea cererea de pe piață: venitul, populația, preferințele, prețurile bunurilor înrudite și așteptările.
Începem cu venitul. Efectul unei schimbări de venit depinde de bunul despre care vorbim. Pentru cele mai multe bunuri, când venitul crește, cumpărați mai mult. Gândiți-vă la mesele în oraș, la restaurante bune: ca să mergeți des, trebuie să vă permiteți. Când veniturile cresc, curba cererii pentru astfel de bunuri se deplasează în sus și la dreapta. Când veniturile scad, cererea pentru ele scade și ea. Le numim bunuri normale. Și chiar asta sunt: majoritatea bunurilor se comportă așa, de aceea le spunem normale.
Există însă și excepții: bunuri pe care le cumpărați mai puțin atunci când venitul vă crește. Le numim bunuri inferioare. Un exemplu bun sunt tăițeii instant la plic, foarte ieftini, pe care mulți studenți îi știu din sesiune. Când începeți să câștigați mai bine, cumpărați mai multă carne, poate și ceva mai fin, și tot mai rar tăiței la plic. Prin urmare, pe măsură ce venitul crește, curba cererii pentru tăițeii instant se deplasează în jos și la stânga.
Al doilea factor este populația. Când populația unei țări se schimbă, se schimbă și numărul celor care ar putea cumpăra un bun. Ce s-ar întâmpla cu cererea de aparate auditive dacă ar crește numărul vârstnicilor din țara voastră? Foarte probabil, cererea ar crește. La orice preț al acestor aparate, cantitatea cerută ar fi mai mare. Acum întoarceți întrebarea. Vă puteți gândi la un bun a cărui cerere ar scădea dacă s-ar naște mai puțini copii?
Al treilea factor sunt preferințele. Gusturile sunt subiective și se schimbă tot timpul. Informațiile noi, moda și valurile de popularitate le influențează. Să zicem că devin foarte populare dietele cu puțini carbohidrați, de tipul dietei keto, care pun accent pe carne. Ce se întâmplă cu cererea de mici? Oamenii vor să mănânce mai multă carne, deci cererea de mici crește. Acum imaginați-vă invers: apare o controversă despre condițiile în care este produsă carnea. Unii oameni se simt prost să mai cumpere mici, așa că iau mai puțini sau renunță cu totul. Cererea de mici scade.
Al patrulea factor sunt prețurile bunurilor înrudite. Prima categorie sunt bunurile substituibile, în engleză substitutes. Sunt bunuri care pot ține, în linii mari, locul unul altuia. Nu sunt identice, dar servesc aproximativ aceluiași scop. Luați micii și cârnații: și unii, și alții merg la un grătar în parc. Să presupunem că se scumpesc cârnații. Ce se întâmplă cu cererea de mici? Mulți oameni vor alege micii, care acum sunt relativ mai ieftini. Cererea de mici crește.
Și dacă, dimpotrivă, cârnații se ieftinesc? Atunci se întâmplă opusul. E mai ieftin să puneți cârnați pe grătar, așa că cererea de mici scade. Formal, două bunuri sunt substituibile dacă scumpirea unuia crește cererea pentru celălalt, iar ieftinirea unuia o scade.
A doua categorie sunt bunurile complementare, în engleză complements. Ele se folosesc de obicei împreună și fiecare îl face pe celălalt mai valoros. Micii și muștarul sunt un exemplu perfect. Să presupunem că se scumpesc micii. Ce se întâmplă cu cererea de muștar? Mai puțini oameni cumpără mici, deci mai puțini cumpără și muștar. Cererea de muștar scade.
Invers, dacă micii se ieftinesc, cererea de muștar crește. Mai mulți oameni care mănâncă mici înseamnă mai mulți oameni care cumpără muștar, pentru că cele două merg împreună. Formal, două bunuri sunt complementare dacă scumpirea unuia scade cererea pentru celălalt, iar ieftinirea unuia o crește.
Ca să rezumăm cu un zâmbet: un producător de mici își dorește ca cârnații să se scumpească, muștarul să se ieftinească, iar dietele cu puțini carbohidrați să devină virale.
Ultimul factor sunt așteptările. Ele pot privi prețurile viitoare sau evenimente viitoare. Luați o consolă de jocuri. E octombrie și toată lumea se așteaptă ca, de Black Friday, consola să se ieftinească. Mulți vor amâna cumpărătura câteva săptămâni. Cererea de console scade azi, tocmai pentru că va crește mai târziu.
Sau luați bateriile. Să zicem că meteorologii anunță un viscol puternic în zona voastră. Vă gândiți că s-ar putea opri curentul, că bateriile se vor scumpi sau că nu le veți mai găsi deloc în magazine. Asta înseamnă o cerere mai mare de baterii chiar azi. Așteptarea unui eveniment viitor schimbă cererea din prezent. În general, dacă oamenii se așteaptă ca un bun să se scumpească, cererea pentru el crește azi. Consumatorii își ajustează cumpărăturile de acum, în funcție de prețurile pe care le anticipează, ca să plătească cât mai puțin.
Cu asta am încheiat lista factorilor care deplasează cererea. Acum că știți ce înseamnă o deplasare a cererii, încercați să refaceți lista singuri. Ce ar duce la o cantitate cerută mai mare la fiecare preț? Mai mulți oameni, oameni cu venituri mai mari, un produs care tocmai a devenit la modă, și așa mai departe. Și invers: ce ar face ca, la fiecare preț, să se ceară mai puțin? Dacă puteți răspunde la aceste întrebări, veți recunoaște factorii care deplasează cererea fără să învățați nimic pe de rost.
Testează-ți cunoștințele: Ce deplasează curba cererii (12 întrebări)